marți, 3 iunie 2014

Patlagina- mai mult decat o planta pentru tuse!

patlaginaPatlagina este probabil planta medicinala cel mai des utilizata in familia mea. O primeam eu cand am fost copil si o folosesc si ca adult pentru a-mi trata copii. Pentru mine era o traditie sa culeg vara frunzele de patlagina.
Aveam in curte cateva plante pe care ocroteam inca din primavara si, an de an, le urmaream cum cresc.  Frunzele culese le puneam la uscat in locuri aerisite si umbroase, apoi mama le depozita in saculeti de hartie.
Anul trecut am avut privilegiul de a o culege de la munte. Am fost impreuna cu un grup de prieteni un week-end, cu cortul, intr-o zona uitata de lume, la o stana. Cred ca a fost una dintre cele mai frumoase excursii din viata mea (cei drept am avut si companie deosebita- oile- care-mi aminteau de noptile dormite la stana in copilarie, de mirosul de jintita -pe care am mancat-o iar dupa aproape 20 de ani- si de fum).
Am umblat singura pe vai pentru a culege fragi (fructele mele preferate) si plante medicinale. Ceilalti au preferat sa stea in jurul cortului…si sa rada de mine! In doua zie am cules cimbrisor, coada soricelului si patlagina cat pentru toata iarna, asa ca ei au ramas cu rasul iar eu cu resurse importante de sanatate!
Ne-am obisnuit cu totii sa privim patlagina ca pe o planta pentru tuse, dar este o planta mult mai complexa. Pentru a o cunoaste mai bine iti propun acest articol.
Te invit sa citesti urmatoarele randuri iar la final sa-mi spui parerea ta :)
Prezentare generala
Familia Plantago cuprinde aproximativ 200 de specii de plante erbacee, cunoscute sub numele generic de patlagina. Cresc pe toate continentele, in habitate diverse.
La noi in tara cresc in flora spontana de la campie pana la munte, la marginea satelor, pe terenurile virane si prin gradini. Prefera solurile umede, dar cresc fara pretentii si in soluri mai dificile.
Cele mai cunoscute varietati de la noi sunt plantago major (denumita popular iarba-mare, limba-boului, limba-oii, placintica-vacii, frunze late) si plantago lanceolata (cunoscuta si ca limba oii, limba broastei, limba sarpelui, minciuna). Sunt specii erbacee perene, inalte de 10-40 cm, frunze ovale sau lanceolate cu 5 nervuri longitudinale, vizibile ca niste santuri, tulpini florifere drepte, cu inflorescente terminale de tip spic.
Principii active:
De la patlagina se folosesc frunzele si semintele datorita substantelor binefacatoare pe care acestea le contin si anume:
  • Frunzele contin: aucumbina sau aucubozida cu structura furanica, mucilagii (xiloza, acid poliuronic, pentozane etc.), tanin, alantoina, glicozizi, saponine, zaharuri, ulei volatil, rezine, substante proteice, carotenoizi, filochinona, substante minerale ( potasiu, calciu, fosfor, magneziu, zinc, fier, sodiu, mangan, cupru, bor, molibden si  aluminiu), substante antibiotice, vitaminele A, C, K;
  • Semintele contin: mucilagii si planteoza.
Indicatii terapeutice:
Patlagina este apreciata datorita calitatilor sale terapeutice deosebite: antimicrobiene, emoliente, antiinflamatorii, expectorante, diuretice, antidiareice, cicatrizante, depurative, astringente, hemostatice.
Afectiuni pentru care se recomanda
- intern: tuse, tuse convulsiva, afectiuni ale apartaului respirator, astm pulmonar si bronsic, tuberculoza, pulmonara limbrici, abcese, amigdalita cronica, arteroscleroza, afte, infectii bucale, faringite, traheite, gastrita hiperacida, ulcere si ulceratii;
Patlagina este nu numai un renumit expectorant, ci și un depurativ cu o arie de actiune foarte mare – purifica organe vitale precum plamanii, stomacul si sangele, contribuie la scaderea colesterolului si a tensiunii arteriale.
extern: acnee, rani, eruptii si iritatii cutanate, eczeme, umflaturi, furuncule, zona zoster, inflamatii articulare, reumatism
Modalitati de utilizare
Infuzie din frunza:
Intern: se foloseste pentru:
Mod de preparere:
1-2 lingurite de planta la  250 ml apa clocotita. Se acopera pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 3-4 cani pe zi.
In gastrite, enterocolite, enterite se bea cîte o cana de infuzie de pătlagină, de trei ori pe zi, cu 15-20 de minute înainte de masă.
Extern, se pot face gargare pentru tratarea infectiilor si a unor afectiuni ale gurii precum: stomatite, faringite, laringite, afte.
Infuzia din seminte de patlagina : studiile au aratat ca poate scadea tensiunea arteriale.
Pulbere din frunze: intern
  •  este foarte eficienta in hemoragii - o lingurita de frunze uscate si maruntite se vor macina cu rasnita de cafea dupa care se ia in gura cate o lingurita, se tine 10 minute in gura dupa care se inghite.
  • in ulcer gastric , se utilzeaza 0, 5 g pulbere de frunze de 2-3 ori pe zi, dupa mesele principale ;
Extern aplica direct pe zona afectata.
seminte patlaginaPulberea din seminte, consumata intern are un efect incomparabil de curatare, purificare si eliminare a acumularilor toxice din colon, reduce si elimina inflamatiile si iritatiile intestinelor, elimina constipatia, fiind considerata printre cele mai bune laxative lubrefiante şi de volum.
Sirop: in afectiuni ale cailor respiratorii; depureaza sangele de toxine (se ia o lingurita inainte de masa, timp de 3 saptamani);
Mod de preparare:
Doi pumni cu varf de frunze spalate se maruntesc. Se adauga apa, astfel ca, puse pe foc, planta sa nu se arda, adauga apoi 30 grame de miere. Se amesteca in continuu pe foc mic, pana cand amestecul devine mai vascos si se imbuteliaza.
Cataplasma: frunzele proaspete se spala, se maruntesc si se aplica pe plagi taiate, intepaturi de insecte , muscaturi de sarpe; dureri reumatismale; frunzele proaspete aplicate pe rana pot opri sangerarile.
Suc- are urmatoarele proprietati:
  • regleaza secretia gastrica in cazul persoanelor care sufera de hiperaciditate (in gastrite, enterocolite, enterite se ia cate o lingura de suc de patlagina, de trei ori pe zi, cu 15-20 de minute inainte de masa);
  • contribuie la cicatrizarea ranilor si la vindecarea rapida a furunculelor;
  • este folosit la producerea bomboanelor contra tusei
Tinctura: remediu pentru:
  • tuse ca expectorant
  • ameliorarea colitei, cistitei, problemelor diuretice sau constipatiilor;
  • tenul acneic, inflamatii, intepaturi de insecte, herpesuri si zona Zoster- se aplica comprese cu tinctura pe zonele in cauza
  • calmarea durerilor de dinti, prin spalaturi bucale.
Modalitate de preparare:
Peste 100 g frunze de patlagina uscate se adauga 1 litru de alcool de 70°.După 24 ore se strecoara si se pastrează in sticle de culoare inchisa, in locuri intunecoase si racoroase.
In stare proaspata: frunzele, mugurii și florile sunt comestibile si pot fi preparate proaspete sau gatite in diferite moduri; Se pot pune in mancaruri sau salate, in aluaturi.
Contraindicatii si reactii adverse:
In caz de supradozare este contraindicata bolnavilor de ulcer si gastrita hiperacida. Daca aciditatea este scazuta, patlagina se foloseşte cu succes in tratarea acestor boli.
Recoltare si pastrare
Funzele de patlagina se culeg din mai pana in octombrie. Se aduna cele junse la maturitate, se aseaza la uscat in strat subtiere in camera bine aerisite. Dupa uscare se pastreaza in saculeti de panza sau de hartie in camere bine aerisite, ferite de umezeala.
 Alte utilizari
Din fibrele de patlagina crecuta la maturitate pe vremuri se facea si sfoara, franghie, sau chiar diferite impletituri.

SURSA