joi, 26 aprilie 2012

Leusteanul

Leusteanul (Levisticum officinale) este o planta perena, originara din zona mediteraneana, cultivata pentru frunzele si semintele sale. Leusteanul poate creste pana la inaltimi de 1-1,5 m. Tulpinile sunt groase, tubulare iar frunzele sunt de culoare verde inchis, stralucitoare.
Radacina leusteanului este pivotanta si de foarte mari dimensiuni, putand atinge lungimi de peste 1 metru, fapt care face ca leusteanul sa fie relativ rezistent la seceta.  Florile sunt mici, de culoare galben deschis, dispuse in ciorchini sub forma de umbrela.
leustean 2  leustean 3

Infiintarea culturii de leustean se poate face prin insamantare direct in camp, prin producere de rasaduri in rasadnite reci si plantarea sau prin despartirea tufelor. Semanatul se poate face toamna, dar si primavara, in luna martie. Ca schema de plantare utilizati 20 cm distanta intre plante pe rand si 40 cm intre randuri.
leustean 4  leustean 5
Leusteanul are pretentii reduse fata de factorii de vegetatie, ca pozitie prefera locurile umbrite, face fata temperaturilor scazute din perioada iernii si este rezistent la seceta.Lucrarile de ingrijire a leusteanului sunt minime si se refera la raritul culturii, indepartarea buruienilor,  irigare in caz de seceta prelungita si indepartarea tijelor forale in cazul in carese doreste o dezvoltare mai puternica a foliajului.
leustean 6  leustean 7

Frunzele de leustean se pot recolta pe durata verii, in functie de necesitati. Toamna frunzele se culeg si se pot pune la uscat, se pot congela sau pastra in borcane cu adaos de sare.

joi, 19 aprilie 2012

Patrunjelul protejeaza gradina impotriva daunatorilor

Plantarea insotita este o tehnica straveche de plantare a diferitelor culturi in stransa apropiere, ceea ce poate furniza beneficii fiecareia dintre culturile respective. De exemplu, plantarea celor trei faimoase surori, tehnica larg utilizata de bastinasii din America de Nord, implica plantarea fasolei pentru fixarea azotului in sol, porumb pentru ca fasolea sa aiba pe ce urca, si dovleac pentru umbrirea solului.
Intr-o gradina, patrunjelul exceleaza in a respinge insectele daunatoare si a atrage pe cele benefice. Gandacilor le displac frunzele de patrunjel si le vor evita, un efect ce poate fi extins prin imprastierea de frunze de patrunjel sau ceai din aceste frunze pe culturile din apropiere. Daca lasati ca patrunjelul sa infloreasca si sa dea seminte, va atrage viespile pradatoare si sirfidele, care vor omora omizile si alti pradatori ai gradinii.
In special rosiilor le prieste sa fie cultivate langa patrunjel, intrucat aceasta planta atrage viespile, care omoara viermele cu corn. Patrunjelul plantat langa tufisurile de trandafiri vor face trandafirii mai mirositori.
Dupa ce patrunjelul si-a facut treaba de eliminare a daunatorilor din grandina, il puteti transforma in suc impreuna cu telina, merele si morcovii, pentru a face un suc superdetoxifiant. Patrunjelul este bogat in clorofila, care ajuta si ea la curatarea sangelui si eliminarea mirosului neplacut al corpului si al gurii.
O avertizare totusi: nu plantati patrunjelul si menta laolalta, caci nici una dintre ele nu se va dezvolta bine.

Sursa:25 de fapte uimitoare despre hrana(25 Amazing Facts About Food), autori Mike Adams si David Gutierrez.

http://viataverdeviu.ro/patrunjelul-protejeaza-gradina-impotriva-daunatorilor-2/

luni, 16 aprilie 2012

Gradina aprilie

Desi nu am avut timp sa postez...in gradina am pus cartofi. Naut si linte in pamant...a iesit inca nu stiu care...poate daca pun poze va da-ti seama. In rasadnita inca nu a iesit nimic. Ceapa si usturoiul au iesit cateva frunze:). C-am atat. Unde stau e mai racoare si la sfarsitul lunii aprilie sunt niste sfinti inghetati pe 24,nu stiu daca sunt in aceasi data, parca si pana atunci e posibil sa inghete ce pun in pamant.

duminică, 15 aprilie 2012

Zeamă de foi de ceapă în grădinărit

M-ati tot intrebat cum se face si la ce foloseste zeama de foi de ceapa , plantelor. Prin fierbere ies mineralele ce le contin aceste frunze uscate . Se zice ca este buna de baut fiindca ne vindeca de toate cele. Eu nu am gustat, nu mi-a dat prin cap sa le spal bine inainte de fierbere, asa ca las pe data viitoare, chiar voi bea un paharut.
Continutul este acesta :   “Această legumă binefăcătoare conţine elementele nutritive de bază, aşa-numitele albuminoide, fundamentale în ecuaţia vieţii organice. Mai are uleiuri eterice, acizi organici, acid citric, fermenţi, vitaminele C, B1, B2, B6, PP, E, carotin, fitoncide, minerale, calciu, sodiu, kaliu, fier, fosfor, iod, sulf, siliciu şi substanţe afrodisiace.” (monitorul expres)
DSCN6407 300x225  Zeamă de foi de ceapă în grădinărit In cratita asta de vreo 5 litri am pus foile de ceapa, cateva maini bune, pana parea plina si indesata  si apa calda aproape de buza cratitei. Am dat in fiert si am tinut in fierbere 10 minute,poate 15 si gata. La racit, la strecurat in peturi si cum mi se parea cam concentrata zeama am indoit-o cu apa deploaie, adica intr-un pet de doi litri un litru zeama si un litru apa.
DSCN6410 150x150  Zeamă de foi de ceapă în grădinărit  DSCN6412 150x150  Zeamă de foi de ceapă în grădinărit  DSCN6411 150x150  Zeamă de foi de ceapă în grădinărit
DSCN6414 225x300  Zeamă de foi de ceapă în grădinărit Cu aceasta licoare voi uda maine dimineata, caci, acum este tarziu, innourat si daca le dau apa se vor inalta la noapte ( se stie ca plantele cresc noaptea de aceea daca nu vrei sa se alungeasca nu le uda seara ci ,  doar dimineata). Nu le uda cand este zi innourata .
Se pastreaza la rece pana la trei zile, ca orice zeama.
Frunzele ramase le mai fierb inca o data dar pana atunci le las sa se usuce. Deasemenea , in final , frunzele nu le arunc, le usuc si adaug la frunzele de urzica rezultate din infuzia pe care o bea sotul meu pentru a-i tine in frau glicemia. Deci le adaug la compost.
Au rezultat patru litri de licoare pe care o indoiesc cu apa deci opt litri.
Se zice ca puterea omului sta in ceapa consumata zilnic. Poate ca si plantele au nevoie de  putere ca sa produca un rod sanatos.
Cum se  foloseste? Fiecarui pahar de 200  ml in care avem o planta ii dam,  o data, cam 50 ml de  licoare, adica atat cat este un paharel de tuica . Peste doua trei zile, dupa cum se comporta plantele , le mai putem da inca o portie.

sursa: cuelisa

sâmbătă, 7 aprilie 2012

Naut – cultura timpurie rezistenta la seceta si ingheturi

Naut (Cicer arietinum),

Acest articol a fost publicat în Naut (Cicer arietinum). Salvează legătura permanentă.
Nautul – planta leguminoasă, timpurie, rezistenta la seceta, arsita si ingheturi (până la -6°C). Este cultivat pentru boabele folosite in culinarie, atit verzi cit si coapte (uscate). Varfurile proaspete ale plantei de naut pot fi intrebuintate in diferite retete culinare.
Nautul se pastreaza bine.
Năutul prefera solurile mijlocii si usoare, cu aciditatea scazuta fara excese de umezeala. Creste si se dezvolta foarte bine pe cernoziomuri.
Nautul poate fi semanat primavara devreme, la temperatura minimă de +3…4°C. In perioada de vegetaţie temperatura medie nu trebuie să depăşească +20…21°C.
Pentru a depasi seceta, nautul îşi opreste cresterea, dar o reia dupa prima ploaie, neinfluenţînd semnificativ nivelul producţiei.
Perioada de vegetaţie a nautului este ~75 – 130 zile.
Un avantaj al nautului fata de alte boboase este că păstăile lui nu se scutură la recoltare.
Nautul este cea mai rezistenta leguminoasa la seceta si arsita.
Imbogateste puternic solul cu azot.
Umiditatea sporita a solului, în timpul vegetatiei, favorizeaza aparitia bolilor.
Boabele mature de naut se folosesc in culinarie: inmuiate sau farimitate, prajite, fierte, ca inlocuitor de cafea, seminte decojite, faina obtinuta dupa decojire, boabe incoltite, etc. Iar semintele si pastaile verzi se folosesc crude in salate.
Din varfurile vegetative proaspete ale plantelor de naut se pregatesc bucate asemanatoare celor pregatite din spanac.
Faina de naut se poate amesteca in proportie de 10-15% cu faina de grau, facind astfel painea mai nutritiva si chiar mai gustoasa.
Boabele verzi se folosesc pentru conserve.
Nautul “salbatic” (Cicer reticulatum) se gaseste in mod natural numai in cateva zone din sud-estul Turciei si in Siria.
Năutul este bogat în proteine, săruri minerale (fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier) şi în complexul de vitamine B. Având o concentraţie ridicată de proteine (24%), la care se adaugă şi un procent consistent de hidraţi de carbon şi grăsimi, năutul are o valoare alimentară deosebită, înlocuind în buna parte proteinele din carne.

joi, 5 aprilie 2012

Lucrari in gradina Martie si Aprilie (1)

Am pus in pamant ceapa, usturoi si salata.
Taiat vita de vie.

Am pus ieri in rasadnita de afara(am pus-o direct pe pamant, fara balegar): telina, rosii, varza rosie, vinete, ardei iute, ardei gras.