
Teoria nutritiei se bazeaza pe ipoteza ca absorbtia necorespunzatoare a alimentelor cauzeaza degenerarea tesuturilor si de aceea combinarea alimentelor este cheia unui metabolism perfect. Nu este suficient sa furnizam corpului elementele necesare, ci mai important este ca ele sa fie utilizate de organism. Este foarte posibil sa te hranesti corect, insa organismul sa nu beneficieze de acesti nutrienti tocmai datorita interferentei alimentelor incompatibile la aceeasi masa. Astfel apare digestia alterata.
Exista doua tipuri de digestie:
Digestia acida are loc atunci cand consumam carne, peste, oua, branza, si are loc in stomac, in prezenta acidului clorhidric si a pepsinei. In general, proteinele sufera transformari in stomac prin intermediul digestiei acide.
Digestia alcalina apare cand sunt consumate zaharuri si fainoase, are loc in intestinul subtire, in prezenta amilazei, care descompune carbohidratii. Grasimile trec neschimbate prin stomac, iar la intrarea in intestinul subtire, determina vezica biliara sa dreneze bila pentru a emulsifia grasimile. Daca exista in acelasi moment carbohidrati in intestin, mediul alcalin creat de ei va fi neutralizat de acizii grasi, amilaza este inhibata, iar carbohidratii raman nedigerati, fermenteaza, si de aici apar toate starile neplacute datorate unei digestii incomplete.
Spre exemplu, combinatia de proteine si carbohidrati inhiba absorbtia principiilor nutritive, provocand astfel o serie de insuficiente in organism. De asemenea, mineralele si vitaminele nu sunt absorbite si se ajunge astfel la degenerarea unor tesuturi si la scaderea rezistentei si a imunitatii. Astfel apar infectiile si, implicit, bolile.
Mai clar, putem de exemplu sa mancam branza (bogata in calciu) cu paine (bogata in carbohidrati) la aceeasi masa si, in acest fel, in intestinul subtire are loc un proces alcalin, datorat consumului de carbohidrati. Foarte putin calciu va fi disponibil sa se absoarba, intrucat in mediu bazic calciul da reactii prin care se transforma in compusi neabsorbabili. Si astfel, indiferent de cantitatea de branza consumata, putem avea o deficienta de calciu. Asadar, mediul trebuie sa fie acid si nu alcalin pentru a avea o absorbtie maxima de calciu.
Reguli de combinare a alimentelor:
1. combinatia intre carbohidrati (cartofi, paste, cereale, paine, dulciuri, etc) si grasimi (unt, sunca, smantana, etc) este interzisa. Atentie! Nu trebuie eliminate aceste alimente, ci doar trebuie consumate la momente diferite;
2. combinatia de carbohidrati cu proteine (carne, peste, oua, branza, etc) este interzisa;
3. combinatia de proteine cu grasimi este permisa;
4. carbohidratii se consuma individual, necombinati, la o masa.
In concluzie, trebuie consumate toate tipurile de nutrienti, in combinatiile prezentate mai sus, avandu-se in vedere diversitatea si varietatea alimentelor. Practic, la o masa se pot consuma carne, oua, peste, branza, cu legume proaspete, sub forma de salate sau preparate la abur. Fructele trebuie consumate doar proaspete, la mese separate.
Grupa de alimente | Combinatie corecta | Combinatie gresita |
Carne (toate tipurile) | Legume verzi | Lactate
Grasimi
Fructe |
Grasimi (unt, smantana, uleiuri) | Legume verzi | Carbohidrati
Alimente ce contin amidon |
Fructe dulci (fructe uscate, banane, mere, struguri, etc) | Necombinate | Fructe acide
Alimente ce contin amidon (paine, cereale, cartofi, orez, paste, etc)
Proteine |
Fructe acide (portocale, grapefruit, kiwi, etc) | Combinate intre ele | Zaharuri
Alimente ce contin amidon
Proteine |
Legume verzi | Proteine
Carbohidrati | Lapte |
Legume uscate | Legume verzi | Proteine
Grasimi
Fructe |
Nuci si alune | Necombinate | Lactate
Grasimi
Alte proteine |
Oua | Legume verzi | Lactate
Alte proteine
Fructe |
Branza | Legume verzi | Legume uscate
Alte proteine
Fructe |
Lapte | Necombinat | Legume
Proteine
Alimente ce contin amidon |
Pepene (toate tipurile) | Necombinat | Toate alimentele |
Cereale | Legume verzi | Lapte
Proteine
Grasimi |