Ginseng

Chiar daca studiile specializate despre ginseng sunt recente, aceasta planta se foloseste de sute de ani. Americanii nativi cunosteau proprietatile vindecatoare ale ginsengului si s-a dovedit ca atunci cand parcurgeau, alergau sau calatoreau pe o distanta mare nativii mestecau radacina de ginseng ca sa reziste oboselii.
Radacina de ginseng provine din China si America de Nord. De cand populatia Americii s-a departat de medicina populara, ginsengul este folosit mai mult in estul Asiei. Majoritatea ginsengului cultivat in SUA este exportat in China.
In chineza cuvantul ginseng inseamna chintesenta unui barbat (gin - barbat; seng - esenta). In China nu se gaseste reteta prescrisa de medic care sa nu contina si ginseng.

Ce este cu aceasta planta pe care unii o numesc minunea lumii?

Cei care au folosit-o cu secole in urma nu au avut nevoie de studii medicale sau documentari ca sa confirme ceea ce stiau deja. Multi ani ginseng a fost cunoscut ca un remediu pentru oboseala si pentru revitalizare. Radacinile erau mestecate de oamenii care se confruntau cu efectele imbatranirii. Atat in prezent cat si in trecut era folosita pentru problemele inimii. Cu trecerea timpului s-a marit lista de boli tratate cu ginseng.

Se spune ca ginseng fortifica organismul. Aceasta afirmatie este intarita de faptul ca mareste vitalitatea persoanelor batrane, mareste rezistenta la oboseala, facandu-i mai activi. In afara de cresterea energiei, ginseng contine steroizi. Acestia sunt la fel ca cei pe care ii secreta corpul uman si de aceea ginseng este folosit de atleti.

S-a spus ca ginseng poate sa ajute sistemul imunitar in rezistenta la boli. O substanta din ginseng numita saponina contine antioxidanti care ajuta la incetinirea procesului de imbatranire si la intarirea sistemului imunitar.
Biologic, ginseng poate sa ajute la echilibrarea metabolismului si la previnirea migrenelor. Saponinele regleaza glicemia, colesterolul si tensiunea arteriala.

Studiile clinice au sustinut ceea ce deja se stia despre ginseng. Multi ani s-a spus ca ginseng este un afrodisiac si s-a dovedit stiintific ca intr-adevar imbunatateste virilitatea si ajuta in disfunctiile sexuale ale barbatilor si femeilor.
In cultura occidentala ginseng este un tonic digestiv si un stimulant digestiv cand stresul mental sau nervozitatea au efecte asupra sistemului digestiv. Este folosit mai mult in China decat in America.

Cu toate dovezile favorabile ginsengului, de ce nu este folosit?

Multi doctori cred ca inca nu s-au realizat destule studii asupra efectelor ginsengului in timp ce unele studii au avut rezultate diferite. In timp ce unele studii sustin ca ginseng calmeaza nervii, elibereaza stresul si reduce tensiunea arteriala alte studii arata efectele inverse: tensiune arteriala ridicata, nervozitate excesiva si somnolenta.

Cum pot sa existe rezultate atat de diferite?
 
Raspunsul se afla in saponine. Saponinele se gasesc in radacinile de ginseng si studiile arata ca sunt 29 de specii. In aceste saponine se afla remediile pentru oboseala si alte boli. Unele studii arata ca aceste saponine nu sunt aceleasi si nu in aceiasi proportie in toate radacinile de ginseng. Studiile sunt atat de diferite pentru ca radacinile de ginseng se cultiva in locatii geografice diferite din nordul Asiei pana in Vietnam. Experimentele au aratat ca in timp ce plantele cresc, saponinele care mai sunt numite adaptogene, se adapteaza si isi dezvolta rezistenta la schimbarile fizice, biologice si chimice. Aceasta ar determina ca adaptogenele sa aiba diferite proportii in plante. Unii spun ca ginsengul chinezesc este stimulator in timp ce ginsengul american este un calmant.

Daca doriti sa incercati ginseng fiti atenti cum il consumati, consultati in prealabil medicul de familie, sau procurati-l din surse sigure, respectiv magazine specializate, de la producatori certificati pentru calitate.

Produse naturiste pe baza de ginseng:

- capsule cu pulbere de ginseng
Indicatii: Activeaza metabolismul cerebral, creste rezistenta naturala a organismului, creste metabolismul celular, creste rata de metabolizare a alcoolului, imbunatateste activitatile fizice si mentale, indeparteaza starea de oboseala si slabiciune.

- ceai ginseng C (ginseng, maces si mar)
Indicatii: Produsul se recomanda in astenie, fatigabilitate, efort fizic si intelectual prelungit, hipovitaminoze, adjuvant in terapia hepatopatiilor cronice, adaptogen, antioxidant (incetinirea proceselor de imbatranire, efecte profilactice).

- capsule ginseng rosu
Indicatii: Se recomanda in stari de astenie, fatigabilitate, efort fizic si intelectual prelungit, anemie, cresterea rezistentei organismului la infectii virale si bacteriene, disfunctii sexuale masculine.

- capsule ginseng siberian
Indicatii: Se recomanda in stari caracterizate de scaderea rezistentei organismului, imbunatatirea performantelor fizice si intelectuale, prevenirea afectiunilor in care sunt implicati radicalii liberi, adjuvant in diabetul zaharat tip II, afectiuni inflamatorii, hepatopatii cronice, tulburari de dinamica sexuala (cresterea libidoului).

- capsule cu ginseng si laptisor de matca
Indicatii: Produsul se recomanda ca adjuvant in tratamentul regenerator al parului si unghiilor, stari postinfectioase, postvirale, afectiuni hepatice, prevenirea si combaterea senescentei.

- capsule cu ginseng si sunatoare
Indicatii: Produsul se recomanda in stari depresive, sindrom psihovegetativ, pavor nocturn, cure de dezalcoolizare, ulcere, afectiuni biliare, arsuri, infectii virale.

- capsule cu ginseng si usturoi
Indicatii: Produsul se recomanda in convalescenta, oboseala fizica, mentala si sexuala, stari caracterizate prin scaderea imunitatii organismului, antiaterosclerotic si hipotensor.

Sursa: http://www.armonianaturii.ro

Leusteanul

Leusteanul (Levisticum officinale) este o planta perena, originara din zona mediteraneana, cultivata pentru frunzele si semintele sale. Leusteanul poate creste pana la inaltimi de 1-1,5 m. Tulpinile sunt groase, tubulare iar frunzele sunt de culoare verde inchis, stralucitoare.

Radacina leusteanului este pivotanta si de foarte mari dimensiuni, putand atinge lungimi de peste 1 metru, fapt care face ca leusteanul sa fie relativ rezistent la seceta.  Florile sunt mici, de culoare galben deschis, dispuse in ciorchini sub forma de umbrela.

 

Infiintarea culturii de leustean se poate face prin insamantare direct in camp, prin producere de rasaduri in rasadnite reci si plantarea sau prin despartirea tufelor. Semanatul se poate face toamna, dar si primavara, in luna martie. Ca schema de plantare utilizati 20 cm distanta intre plante pe rand si 40 cm intre randuri.

 

Leusteanul are pretentii reduse fata de factorii de vegetatie, ca pozitie prefera locurile umbrite, face fata temperaturilor scazute din perioada iernii si este rezistent la seceta.Lucrarile de ingrijire a leusteanului sunt minime si se refera la raritul culturii, indepartarea buruienilor,  irigare in caz de seceta prelungita si indepartarea tijelor forale in cazul in carese doreste o dezvoltare mai puternica a foliajului.

 

Frunzele de leustean se pot recolta pe durata verii, in functie de necesitati. Toamna frunzele se culeg si se pot pune la uscat, se pot congela sau pastra in borcane cu adaos de sare.

http://www.e-gradinarit.ro/plante-aromatice/23-leusteanul 

Patrunjelul protejeaza gradina impotriva daunatorilor

Plantarea insotita este o tehnica straveche de plantare a diferitelor culturi in stransa apropiere, ceea ce poate furniza beneficii fiecareia dintre culturile respective. De exemplu, plantarea celor trei faimoase surori, tehnica larg utilizata de bastinasii din America de Nord, implica plantarea fasolei pentru fixarea azotului in sol, porumb pentru ca fasolea sa aiba pe ce urca, si dovleac pentru umbrirea solului.
Intr-o gradina, patrunjelul exceleaza in a respinge insectele daunatoare si a atrage pe cele benefice. Gandacilor le displac frunzele de patrunjel si le vor evita, un efect ce poate fi extins prin imprastierea de frunze de patrunjel sau ceai din aceste frunze pe culturile din apropiere. Daca lasati ca patrunjelul sa infloreasca si sa dea seminte, va atrage viespile pradatoare si sirfidele, care vor omora omizile si alti pradatori ai gradinii.
In special rosiilor le prieste sa fie cultivate langa patrunjel, intrucat aceasta planta atrage viespile, care omoara viermele cu corn. Patrunjelul plantat langa tufisurile de trandafiri vor face trandafirii mai mirositori.
Dupa ce patrunjelul si-a facut treaba de eliminare a daunatorilor din grandina, il puteti transforma in suc impreuna cu telina, merele si morcovii, pentru a face un suc superdetoxifiant. Patrunjelul este bogat in clorofila, care ajuta si ea la curatarea sangelui si eliminarea mirosului neplacut al corpului si al gurii.
O avertizare totusi: nu plantati patrunjelul si menta laolalta, caci nici una dintre ele nu se va dezvolta bine.

Sursa:25 de fapte uimitoare despre hrana(25 Amazing Facts About Food), autori Mike Adams si David Gutierrez.

http://viataverdeviu.ro/patrunjelul-protejeaza-gradina-impotriva-daunatorilor-2/

Gradina aprilie

Desi nu am avut timp sa postez...in gradina am pus cartofi. Naut si linte in pamant...a iesit inca nu stiu care...poate daca pun poze va da-ti seama. In rasadnita inca nu a iesit nimic. Ceapa si usturoiul au iesit cateva frunze:). C-am atat. Unde stau e mai racoare si la sfarsitul lunii aprilie sunt niste sfinti inghetati pe 24,nu stiu daca sunt in aceasi data, parca si pana atunci e posibil sa inghete ce pun in pamant.

Zeamă de foi de ceapă în grădinărit

M-ati tot intrebat cum se face si la ce foloseste zeama de foi de ceapa , plantelor. Prin fierbere ies mineralele ce le contin aceste frunze uscate . Se zice ca este buna de baut fiindca ne vindeca de toate cele. Eu nu am gustat, nu mi-a dat prin cap sa le spal bine inainte de fierbere, asa ca las pe data viitoare, chiar voi bea un paharut.

Continutul este acesta :   “Această legumă binefăcătoare conţine elementele nutritive de bază, aşa-numitele albuminoide, fundamentale în ecuaţia vieţii organice. Mai are uleiuri eterice, acizi organici, acid citric, fermenţi, vitaminele C, B1, B2, B6, PP, E, carotin, fitoncide, minerale, calciu, sodiu, kaliu, fier, fosfor, iod, sulf, siliciu şi substanţe afrodisiace.” (monitorul expres)

In cratita asta de vreo 5 litri am pus foile de ceapa, cateva maini bune, pana parea plina si indesata  si apa calda aproape de buza cratitei. Am dat in fiert si am tinut in fierbere 10 minute,poate 15 si gata. La racit, la strecurat in peturi si cum mi se parea cam concentrata zeama am indoit-o cu apa deploaie, adica intr-un pet de doi litri un litru zeama si un litru apa.

  

Cu aceasta licoare voi uda maine dimineata, caci, acum este tarziu, innourat si daca le dau apa se vor inalta la noapte ( se stie ca plantele cresc noaptea de aceea daca nu vrei sa se alungeasca nu le uda seara ci ,  doar dimineata). Nu le uda cand este zi innourata .

Se pastreaza la rece pana la trei zile, ca orice zeama.

Frunzele ramase le mai fierb inca o data dar pana atunci le las sa se usuce. Deasemenea , in final , frunzele nu le arunc, le usuc si adaug la frunzele de urzica rezultate din infuzia pe care o bea sotul meu pentru a-i tine in frau glicemia. Deci le adaug la compost.

Au rezultat patru litri de licoare pe care o indoiesc cu apa deci opt litri.

Se zice ca puterea omului sta in ceapa consumata zilnic. Poate ca si plantele au nevoie de  putere ca sa produca un rod sanatos.

Cum se  foloseste? Fiecarui pahar de 200  ml in care avem o planta ii dam,  o data, cam 50 ml de  licoare, adica atat cat este un paharel de tuica . Peste doua trei zile, dupa cum se comporta plantele , le mai putem da inca o portie.

sursa: cuelisa

Naut – cultura timpurie rezistenta la seceta si ingheturi

Naut (Cicer arietinum),

Acest articol a fost publicat în Naut (Cicer arietinum). Salvează legătura permanentă.

Nautul – planta leguminoasă, timpurie, rezistenta la seceta, arsita si ingheturi (până la -6°C). Este cultivat pentru boabele folosite in culinarie, atit verzi cit si coapte (uscate). Varfurile proaspete ale plantei de naut pot fi intrebuintate in diferite retete culinare.
Nautul se pastreaza bine.

Năutul prefera solurile mijlocii si usoare, cu aciditatea scazuta fara excese de umezeala. Creste si se dezvolta foarte bine pe cernoziomuri.
Nautul poate fi semanat primavara devreme, la temperatura minimă de +3…4°C. In perioada de vegetaţie temperatura medie nu trebuie să depăşească +20…21°C.
Pentru a depasi seceta, nautul îşi opreste cresterea, dar o reia dupa prima ploaie, neinfluenţînd semnificativ nivelul producţiei.
Perioada de vegetaţie a nautului este ~75 – 130 zile.
Un avantaj al nautului fata de alte boboase este că păstăile lui nu se scutură la recoltare.

Nautul este cea mai rezistenta leguminoasa la seceta si arsita.
Imbogateste puternic solul cu azot.
Umiditatea sporita a solului, în timpul vegetatiei, favorizeaza aparitia bolilor.

Boabele mature de naut se folosesc in culinarie: inmuiate sau farimitate, prajite, fierte, ca inlocuitor de cafea, seminte decojite, faina obtinuta dupa decojire, boabe incoltite, etc. Iar semintele si pastaile verzi se folosesc crude in salate.
Din varfurile vegetative proaspete ale plantelor de naut se pregatesc bucate asemanatoare celor pregatite din spanac.
Faina de naut se poate amesteca in proportie de 10-15% cu faina de grau, facind astfel painea mai nutritiva si chiar mai gustoasa.
Boabele verzi se folosesc pentru conserve.

Nautul “salbatic” (Cicer reticulatum) se gaseste in mod natural numai in cateva zone din sud-estul Turciei si in Siria.

Năutul este bogat în proteine, săruri minerale (fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier) şi în complexul de vitamine B. Având o concentraţie ridicată de proteine (24%), la care se adaugă şi un procent consistent de hidraţi de carbon şi grăsimi, năutul are o valoare alimentară deosebită, înlocuind în buna parte proteinele din carne.

Sursa: http://www.ingradina.com/?p=6309#ixzz1rGjhGGZ3

Lucrari in gradina Martie si Aprilie (1)

Am pus in pamant ceapa, usturoi si salata.
Taiat vita de vie.

Am pus ieri in rasadnita de afara(am pus-o direct pe pamant, fara balegar): telina, rosii, varza rosie, vinete, ardei iute, ardei gras.