marți, 28 mai 2013
Plantele nu cresc langa un router Wi-Fi !!!
miercuri, 22 mai 2013
Capcana pentru coropisnite
Pentru capcana ai nevoie de un borcan de sticla de 800, sau un pet de 1 litru, sau ceva din metal. Le ingropati pana la nivelul pamantului, in zonele unde coropisnitele produc paguba. In borcan puneti jumatate de apa si cateva felii de morcovi si cartofi (metoda functioneaza si cu apa, insa mai eficient e cu cartofi si cu morcovi). Vasele trebuie sa fie cu peretii drepti si adanci ca sa nu evadeze coropisnitele. Pentru eficienta maxima, inlocuiti zilnic momelile.
Cu coropisnitele faceti ce va lasa inima, le lasati sa moara sau le duceti la km departare de gradina, departe de asezari umane.
O alta metoda este de a pune bere 2-3 degete intr-un borcan sau pet de 1 litru. Puneti cu dopul in jos, pana la nivelul pamantului, taiati fundul si puneti berea.
Spor la gradinarit. :)
Cu coropisnitele faceti ce va lasa inima, le lasati sa moara sau le duceti la km departare de gradina, departe de asezari umane.
O alta metoda este de a pune bere 2-3 degete intr-un borcan sau pet de 1 litru. Puneti cu dopul in jos, pana la nivelul pamantului, taiati fundul si puneti berea.
Spor la gradinarit. :)
marți, 21 mai 2013
Ciorba cu broccoli
Ingrediente:
* 1-2 buchete de broccoli
* 1-2 cartofi
* 1-2 cartofi
* supa de legume (din cub Maggi)
* 3-4 linguri smantana
* 1 galbenus de ou
Mod de preparare:* 1 galbenus de ou
Ciorba de broccoli are multe variante. De regula, se regasesc zarzavaturile pentru ciorbe. Dar la aceasta ciorba, am vrut sa se simta doar gustul de broccoli si nu am adaugat decat cartofi, care are rolul de liant. Deci, broccoli se rup in buchetele mici, se spala si se pun intr-o oala la fiert cu sare. Se fierb 4-5 minute, dupa care se adauga cartoful dat pe razatoarea mare. Se mai fierbe cca 10 minute.
Se ia vasul de pe foc, se opresc cateva buchete frumoase de broccoli, iar restul de broccoli si cartofii se paseaza. Daca vreti puteti pune in blender, dar atunci se face crema. Eu le-am pasat cu furculita. Se pun inapoi in oala si se complecteaza cu supa de legume, facuta dintr-un cub Maggi.
Se asezoneaza dupa gust si se mai lasa cateva clocote, apoi se adauga galbenusul frecat cu smantana lichida si patrunjelul tocat.
Pofta buna!
marți, 30 aprilie 2013
Armurariul - pentru regenerarea celulei hepatice
Armurariul (Silybum marianum / Carduus marianus ) este o planta din
familia Compositae, utilizata de secole ca tonic-amar stimulent al
digestiei, febrifug si ca hepatoprotector.
Desi a fost utilizat de pe vremea lui Heronymus Bosch (1595), armurariul îşi dezvăluie puternicul efect curativ în afecţiunile hepatobiliare în special, începând cu secolul XVIII-lea. Calităţile cu adevărat remarcabile ale fructelor (seminţelor) acestei plante sunt acelea prin care principiile ei active ajută din plin la regenerarea celulei hepatice şi la eliminarea toxinelor de la acest nivel, fiind considerată una din cele mai puternice antihepatotoxice.
Realizarea unor importante experienţe pe animale au demonstrat faptul că similarina (principiul activ de bază) are un efect de protecţie a celulei hepatice, chiar şi faţă de principiile active hepatotoxice ale unor ciuperci din genul Amanita, cea mai toxică dintre aceste ciuperci fiind Amanita phaloides, cunoscută în popor sub numele de Buretele viperei. O singură ciupercă conţine suficientă otravă pentru a ucide o familie, moartea cauzată de cele 9 substanţe toxice, dintre care cele mai puternice fiind (alfa)amanitină şi mai ales faloidina, survine prin tumefierea ficatului, îngălbenirea pielii, scaune sîngerînde etc. în 3-4 zile mai târziu. Similarina din armurariu, are astfel un efect curativ şi de protecţie a celulei hepatice chiar şi faţă de faloidină. În plus acţiunea ei hepatoprotectoare nu se reduce aici fiind indicată şi după unele produse antibiotice, (mai ales tetracicline) cît şi în cazul inhalării unor pesticide. Frunzele şi mai ales fructele sunt considerate stimulente ale digestiei, colagoge şi decongestionante ale ficatului. In SUA el mai este cunoscut şi sub numele de scaietele de lapte fiind şi un tonic psihic extrem de important. Fructele mai sunt folosite în migrene, urticarii anafilactice, boli infecţioase, surmenaj intelectual, rău de mare sau rău de automobil, hemoragii nazale, hemoragii hemoroidale, hemoragii interne (date de fibroame, scleroze, cancere) în hipertrofia splinei şi ficatului.
Compoziţia chimică complexă a armurariului îi justifică efectele lui remarcabile. Astfel planta conţine saponozide şi ulei volatil iar fructele conţin similarina (de fapt 4 flavonoide silibină, silidianină, silimanină şi silandrină), aminoacizi (l-cisteina, glicina, acidul l-glutamic, acidul d-l-2-amino-butiric, d-l-leucina, tiramina) lipide, acidul fumaric (acid specific plantei Fumaria officinalis - Fumăriţă - care este considerată un armonizator al funcţiilor biliare, un puternic purificator al organismului iar împreună cu frasinul şi angelica este considerat un foarte bun fitogeriatric - reîntineritor -), polihidroxifenil cromone, amidon etc. Cercetările au arătat că substanţele ei active acţionează la nivelul membranei celulei hepatice, împiedicînd distrugerea celulei sau favorizînd regenerarea acestor celule, aflate deja într-un proces patologic de distrugere.
Nu se cunoaşte la ora actuală vreun tratament eficace împotriva intoxicaţiei acute cu faloidină, cazurile fiind letale. Cu toate acestea au rămas celebre tratamentele cât şi experienţele Dr. Pierre Bastien. Acest medic francez, avea să conceapă în 1957 un tratament simplu pentru anihilarea efectelor nefaste ale intoxicaţiei cu ciuperci care conţin principii faloidiene prin administrarea de vitamina C în cantităţi mari şi a două antibiotice. Aplicat în cele 24 de ore care urmează apariţiei primelor simptome, a reuşit în toate cazurile să salveze viaţa persoanelor intoxicate.
Văzând că după ce a avut acest succes terapeutic confraţii de breaslă rămîn nepăsători, se autointoxică cu ciuperci de două ori, a doua oară (22 sept. 1974) el consumă 4 ciuperci (60g. faloide), în prezenţa a trei martori dintre care doi ziarişti. În urma acestei ultime experienţe temerare mai mulţi medici din întreaga lume reuşesc să-şi salveze pacienţi intoxicaţi cu faloidină injectîndu-le cantităţi mari de antibiotice, în special Penicilină.
Unele supoziţii ce merită verificate rezultă din faptul că:
- faloidina acţionează lent la aprox. 3-4 zile de la ingerare şi în principal prin distrugerea ficatului ;
- similarina ajută la refacerea sau la oprirea distrugerii lui.
Deci rămîne de văzut în ce măsură aplicarea mai întîi timp de 3-4 zile a tratamentului Dr. Bastien şi imediat după revenire administrarea de pulbere din armurariu şi cătină (care este bogată în vitamina C şi are un bun tonic si purificator hepatic) va ajuta la revenirea normală a funcţiilor hepatice. În plus se cunoaşte efectul nefast asupra ficatului în cazul administrării unor antibiotice. Din aceste motive, administrarea de pulbere din fructe de armurariu, pentru refacerea funcţiilor sale poate fi o opţiune salutara in acest caz.
Este important de ştiut că silimarina nu este toxică şi nu dă reacţii secundare. Totuşi nici o exagerare nu este indicată, căci spune Paracelsus “Totul este otravă, doza contează”. Din fructe se extrage produsul farmaceutic numit SIMILARINA.
Utilizări populare:
În popor armurariul este consumat singur sau în combinaţie pentru tratarea unei game foarte largi de afecţiuni.
Uz intern:
Este utilizat singur pentru tratarea bolilor de ficat, hepatită epidemică, hepatită cronică, boli ale splinei, ciroză hepatică şi mai ales pentru regenerarea celulei hepatice.
Indicăm următoarele modalităţi practice de folosire:
1. Pulbere este indicată în principal pentru persoanele cu o constituţie robustă sau chiar obeze, care au foarte mult umed-uleios în structură. Secundar ea mai poate fi indicată şi celor atletici care au foarte mult foc, care se irită uşor, care au un spirit critic exagerat.
Sublingual se indică pulberea din fructe (care au un gust plăcut asemănător cu cel de seminţe de floarea soarelui) câte 1,5g de 4 ori pe zi.
Se va ţine puberea sub limbă cîte 15-20 min. după care se înghite cu puţină apă.
2. Maceratul la rece se indică în special persoanelor hiperexcitabile care sunt mai mereu furioase şi care găsesc ceva în neregulă în orice.
Călduţ el mai este indicat a fi băut lent (gură cu gură) şi celor convalescenţi, care nu mai au vlagă, care nu pot primi şi digera hrană solidă.
Maceratul se realizează adăugând la 500 ml. apă de izvor sau apă distilată 3 lg. cu vîrf de pulbere din fructe. Se acoperă şi se lasă să se macereze o noapte. Dimineaţa se strecoară şi se consumă rece pentru cei cu o constituţie ferbinte.
Pentru convalescenţi mai întîi se încălzeşte apoi se stecoară într-un termos pentru a se păstra călduţ pe tot timpul zilei.
Maceratul nu se ţine de pe o zi pe alta.
Pulberea de fructe indiferent de folosire nu se prepară pentru mai mult de o săptămînă de zile.
Folosirea populară a armurariului împreună cu alte plante sau substanţe terapeutice:
1) Pentru purificarea ficatului şi eliminarea grăsimilor.
Această cură se face înaintea orcărui alt procedeu terapeutic ce acţionează asupra ficatului. Se ştie că primul lucru pe care vrem să îl facem atunci cînd ceva este în neregulă este să facem mai întâi ordine şi să curăţăm zona în care vrem să acţionăm. Acestă cură purifică ficatul şi îl pregăteşte astfel pentru terapia de refacere şi apoi pentru cea de tonifiere.
La 400 g pastă de argilă (argila se înmoaie cu apă de izvor) se adaugă 50g pulbere din fructe de armurariu, 50g. pulbere din rădăcină de brusture 50g. pulbere din frunze de anghinare, 5g. pulbere din frunze de mărul lupului (atenţie această plantă nu se supradozează) şi 30ml. tinctură de propolis concentraţie de 30%. Se lasă o zi descoperit şi se mestecă cît mai des în sens invers acelor de ceasornic, pentru volatilizarea alcoolului. Se acoperă şi se ţine la frigider.
Această cura cu pastă de argilă se realizează timp de 21 de zile. Primele 7 zile se va consuma apa de argilă şi următoarele 14 zile se va consuma laptele de argilă.
Apa de argilă:
- Se prepară punînd cîte o linguriţă plină cu pastă de argilă într-un pahar cu 150 ml apă de izvor, se amestecă şi se lasă o noapte.
Se va consuma dimineaţa cu o jumătate de oră înainte de masă, fără ca lichidul să se agite.
Laptele de argilă:
- Se prepară identic cu apa de argilă dar dimineaţa se va agita conţinutul cu 30-40 de secunde înainte de a fi consumat.
2) Pentru boli hepatice
Se indică următorul amestec de plante: sulfină, armurariu, cătină albă, anghinare, cimişir (1/4), rostopască, (1/2).
Plantele combinate în părţi egale cu excepţia precizărilor, se fac pulbere şi se vor lua sublingual cîte 4g. de 4 ori pe zi pe stomacul gol. După 15 min. se înghit cu puţină apă.
Plantele se iau pînă la vindecare.
3) Pentru regenerarea şi tonifierea ficatului şi a întregului organism.
Doctorul Max Gerson susţine în excepţionala sa lucrare “50 de cazuri de cancer avansat (cu metastaze) vindecate” că în majoritatea formelor de cancer ficatul este grav afectat. Acesta se justifică prin faptul că ficatul fiind considerat uzina chimică a organismului uman este direct responsabil de eliminarea deşeurilor şi a altor substanţe toxice din organism. Cînd acesta nu-şi mai poate face datoria, toxinele se acumulează în sînge sau în organe şi dau diferite forme de cancer.
Celula canceroasă fiind o celulă străină întregului, îşi ia propria sa autonomie şi se hrăneşte astfel cu ceea ce îi este străin organismului, adică cu toxine. Eliminarea toxinelor prin postul negru, ingerarea de plante, masaj etc. privează celula caceroasă de hrană şi putere şi ajută astfel soldaţii organsimului, mai exact celulele sistemului imunitar în lupta pentru redobîndirea stării de sănătate fizică sau spirituală.
Astfel medicina neconvenţională consideră că buna funcţionare a ficatului este esenţială pentru menţinerea unui corp sănătos sau pentru redobîndirea stării de sănătate în caz de boală.
Regenerator hepatic:
- 1kg miere de albine zaharisită (după zaharisire mierea se alcalinizează putînd astfel fi consumată şi de către cei ce au afecţiuni stomacale)
- 150g. pulbere din fructe de armurariu
- 200g. pulbere din fructe de cătină
- 300g. pulbere din polen apicol
- 100g. propolis apicol răzuit
Se pun într-un vas şi se amestecă pînă la completa omogenizare. Opţional se poate ţine la frigider.
Administrare.
Dimineaţa şi la prînz câte o lingură cu 30 min. înainte de masă.
Efecte remarcabile.
- normalizarea metabolismului pe multipele planuri,
- creşterea focului digestiv şi mental,
- detoxifieera puternică a ficatului cu armonizarea globală a funcţiei lui,
- asimilarea armonioasă a principilor nutritive şi vitale din alimente,
- o mai bună absorbţie a oxigenului din aer,
- întărirea sistemului imunitar.
- la nivel mental apare o mai bună stare de focalizare şi pătrundere mentală, discernămînt între ceea ce trebuie să facem şi ceea ce nu trebuie să facem (discernamîntul spiritual)
Toate aceste efecte se manifestă pe fondul unei stări mentale de calm şi seninătate, de împăcare cu Sine şi în Sine.
Indicaţii:
- hepatită, ciroză hepatică, toxinfecţie alimentară, coxartroză, reumatism, astenie, constipaţie rebelă, spasmofilie, leucemie, covalescenţă după boli grave, boli degenerative, emanciere (slăbire exagerată), sindrom de malabsorţie, surmenaj intelectual (indicată mai ales studenţilor în perioada examenelor), astenie, migrenă, lipsă de vitalitate, oboseală marcată, depresie (plus un gram pulbere de sunătoare de 4 ori pe zi), boli ale splinei (plus siminoc şi brustur cîte 2g. de 4 ori pe zi)
4) Pentru negi
În veruci (negi), papiloame şi alte excrescenţe virusale tinctura din fructe zdrobite de armurariu (30% în alcool de 70° macerat 10 zile) se administrează intern câte 10 pic. x 3 pe zi.
Extern se pun alternativ, toată noaptea comprese cu tinctură care se asociază cu aplicarea de comprese înmuiate în suc proaspăt de rostopască (Chelidonium majus) şi laptele câinelui (Euphorbia cyparissias) în cantităţi egale.
Bibliografie selectivă:
1. Cancer Leucemie, Breuss Rudolf, ed.AnandaKali, 1999
2. Cum am învins cancerul, Culda Cezar, Eleonora, ed.Elit, 1992
3. Din ierburi s-au născut medicamentele, Emanoil Grigorescu, ed. Albatros, 1987
4. Ghid complet de prim ajutor prin mijloace naturiste, Mayell Mark, ed. Coloseum, 1996
5. Index fitoterapeutic, Ciulei Ion, Stănescu Ursula, Grigorescu Emanoil, ed.Medicală, 1986
6. Indreptar profilactic şi terapeutic de medicină naturistă, Laza Doru, ed. Păzitorii Adevărului
7. Lumea medicamentelor, Arcadie Percek, ed. Teora, 1996
8. Medicamentul, acest necunoscut, Percek Arcadie , ed.Ceres, 1985
9. Medicina naturistă - ed.I - 700 pag, Pavel Chirilă, ed. Medicală, 1987
10. Minienciclopedie de medicină naturistă românească, Bivolaru Gregorian, Shambala, 1994
11. Mintea celulelor, Satprem, ed. Herald, 1996
12. Miracolele terapeutice ale plantelor, Bojor Ovidiu, Popescu Octavian, Edimpex Speranţa, 1993
13. Miracolul sănătăţii prin medicina tibetană - GSO - BA RIG-PA, Kunsang Amchi, ed.Antet
14. Nutriţia omului act sacru, Radu Ilie Mînecuţă, ed. Miracol, 1996
15. O terapie de bază împotriva … cancerului şi a bolilor degenerative, Dr. Max Bircher-Benner, Kristine Nolfi, Are Waerland , ed. Angeli
16. Plantele medicinale - fitochimie şi fitoterapie, vol. I, II, Ciulei Ion, Stănescu Ursula, Grigorescu Emanoil, ed.Medicală, 1993
17. Plantele în medicină, vol. I, II, Micuţ C. Ion, ed.Medicală
18. Reţetar selectiv de etnofitoterapie, Chirilă Pavel, ed. Christiana
19. Ritmurile lunii, Johanna Paungger, Thomas Poppe, ed.Axel Springer , 1999
20. Secretele plantelor, Messegue Maurice, Bontemps Michel, ed.Venus, 1996
21. Universul plantelor, Pârvu Constantin, ed.Enciclopedică, 2000
22. Viaţa secretă a plantelor, Peter Tompkins, Christopher Bird, ed.Elit Comentator
23. Un nou model de vindecare naturală, George Vithoulkas, ed.Polirom, 1999
Sursa: fundatia-sundari.ro
Desi a fost utilizat de pe vremea lui Heronymus Bosch (1595), armurariul îşi dezvăluie puternicul efect curativ în afecţiunile hepatobiliare în special, începând cu secolul XVIII-lea. Calităţile cu adevărat remarcabile ale fructelor (seminţelor) acestei plante sunt acelea prin care principiile ei active ajută din plin la regenerarea celulei hepatice şi la eliminarea toxinelor de la acest nivel, fiind considerată una din cele mai puternice antihepatotoxice.
Realizarea unor importante experienţe pe animale au demonstrat faptul că similarina (principiul activ de bază) are un efect de protecţie a celulei hepatice, chiar şi faţă de principiile active hepatotoxice ale unor ciuperci din genul Amanita, cea mai toxică dintre aceste ciuperci fiind Amanita phaloides, cunoscută în popor sub numele de Buretele viperei. O singură ciupercă conţine suficientă otravă pentru a ucide o familie, moartea cauzată de cele 9 substanţe toxice, dintre care cele mai puternice fiind (alfa)amanitină şi mai ales faloidina, survine prin tumefierea ficatului, îngălbenirea pielii, scaune sîngerînde etc. în 3-4 zile mai târziu. Similarina din armurariu, are astfel un efect curativ şi de protecţie a celulei hepatice chiar şi faţă de faloidină. În plus acţiunea ei hepatoprotectoare nu se reduce aici fiind indicată şi după unele produse antibiotice, (mai ales tetracicline) cît şi în cazul inhalării unor pesticide. Frunzele şi mai ales fructele sunt considerate stimulente ale digestiei, colagoge şi decongestionante ale ficatului. In SUA el mai este cunoscut şi sub numele de scaietele de lapte fiind şi un tonic psihic extrem de important. Fructele mai sunt folosite în migrene, urticarii anafilactice, boli infecţioase, surmenaj intelectual, rău de mare sau rău de automobil, hemoragii nazale, hemoragii hemoroidale, hemoragii interne (date de fibroame, scleroze, cancere) în hipertrofia splinei şi ficatului.
Compoziţia chimică complexă a armurariului îi justifică efectele lui remarcabile. Astfel planta conţine saponozide şi ulei volatil iar fructele conţin similarina (de fapt 4 flavonoide silibină, silidianină, silimanină şi silandrină), aminoacizi (l-cisteina, glicina, acidul l-glutamic, acidul d-l-2-amino-butiric, d-l-leucina, tiramina) lipide, acidul fumaric (acid specific plantei Fumaria officinalis - Fumăriţă - care este considerată un armonizator al funcţiilor biliare, un puternic purificator al organismului iar împreună cu frasinul şi angelica este considerat un foarte bun fitogeriatric - reîntineritor -), polihidroxifenil cromone, amidon etc. Cercetările au arătat că substanţele ei active acţionează la nivelul membranei celulei hepatice, împiedicînd distrugerea celulei sau favorizînd regenerarea acestor celule, aflate deja într-un proces patologic de distrugere.
Nu se cunoaşte la ora actuală vreun tratament eficace împotriva intoxicaţiei acute cu faloidină, cazurile fiind letale. Cu toate acestea au rămas celebre tratamentele cât şi experienţele Dr. Pierre Bastien. Acest medic francez, avea să conceapă în 1957 un tratament simplu pentru anihilarea efectelor nefaste ale intoxicaţiei cu ciuperci care conţin principii faloidiene prin administrarea de vitamina C în cantităţi mari şi a două antibiotice. Aplicat în cele 24 de ore care urmează apariţiei primelor simptome, a reuşit în toate cazurile să salveze viaţa persoanelor intoxicate.
Văzând că după ce a avut acest succes terapeutic confraţii de breaslă rămîn nepăsători, se autointoxică cu ciuperci de două ori, a doua oară (22 sept. 1974) el consumă 4 ciuperci (60g. faloide), în prezenţa a trei martori dintre care doi ziarişti. În urma acestei ultime experienţe temerare mai mulţi medici din întreaga lume reuşesc să-şi salveze pacienţi intoxicaţi cu faloidină injectîndu-le cantităţi mari de antibiotice, în special Penicilină.
Unele supoziţii ce merită verificate rezultă din faptul că:
- faloidina acţionează lent la aprox. 3-4 zile de la ingerare şi în principal prin distrugerea ficatului ;
- similarina ajută la refacerea sau la oprirea distrugerii lui.
Deci rămîne de văzut în ce măsură aplicarea mai întîi timp de 3-4 zile a tratamentului Dr. Bastien şi imediat după revenire administrarea de pulbere din armurariu şi cătină (care este bogată în vitamina C şi are un bun tonic si purificator hepatic) va ajuta la revenirea normală a funcţiilor hepatice. În plus se cunoaşte efectul nefast asupra ficatului în cazul administrării unor antibiotice. Din aceste motive, administrarea de pulbere din fructe de armurariu, pentru refacerea funcţiilor sale poate fi o opţiune salutara in acest caz.
Este important de ştiut că silimarina nu este toxică şi nu dă reacţii secundare. Totuşi nici o exagerare nu este indicată, căci spune Paracelsus “Totul este otravă, doza contează”. Din fructe se extrage produsul farmaceutic numit SIMILARINA.
Utilizări populare:
În popor armurariul este consumat singur sau în combinaţie pentru tratarea unei game foarte largi de afecţiuni.
Uz intern:
Este utilizat singur pentru tratarea bolilor de ficat, hepatită epidemică, hepatită cronică, boli ale splinei, ciroză hepatică şi mai ales pentru regenerarea celulei hepatice.
Indicăm următoarele modalităţi practice de folosire:
1. Pulbere este indicată în principal pentru persoanele cu o constituţie robustă sau chiar obeze, care au foarte mult umed-uleios în structură. Secundar ea mai poate fi indicată şi celor atletici care au foarte mult foc, care se irită uşor, care au un spirit critic exagerat.
Sublingual se indică pulberea din fructe (care au un gust plăcut asemănător cu cel de seminţe de floarea soarelui) câte 1,5g de 4 ori pe zi.
Se va ţine puberea sub limbă cîte 15-20 min. după care se înghite cu puţină apă.
2. Maceratul la rece se indică în special persoanelor hiperexcitabile care sunt mai mereu furioase şi care găsesc ceva în neregulă în orice.
Călduţ el mai este indicat a fi băut lent (gură cu gură) şi celor convalescenţi, care nu mai au vlagă, care nu pot primi şi digera hrană solidă.
Maceratul se realizează adăugând la 500 ml. apă de izvor sau apă distilată 3 lg. cu vîrf de pulbere din fructe. Se acoperă şi se lasă să se macereze o noapte. Dimineaţa se strecoară şi se consumă rece pentru cei cu o constituţie ferbinte.
Pentru convalescenţi mai întîi se încălzeşte apoi se stecoară într-un termos pentru a se păstra călduţ pe tot timpul zilei.
Maceratul nu se ţine de pe o zi pe alta.
Pulberea de fructe indiferent de folosire nu se prepară pentru mai mult de o săptămînă de zile.
Folosirea populară a armurariului împreună cu alte plante sau substanţe terapeutice:
1) Pentru purificarea ficatului şi eliminarea grăsimilor.
Această cură se face înaintea orcărui alt procedeu terapeutic ce acţionează asupra ficatului. Se ştie că primul lucru pe care vrem să îl facem atunci cînd ceva este în neregulă este să facem mai întâi ordine şi să curăţăm zona în care vrem să acţionăm. Acestă cură purifică ficatul şi îl pregăteşte astfel pentru terapia de refacere şi apoi pentru cea de tonifiere.
La 400 g pastă de argilă (argila se înmoaie cu apă de izvor) se adaugă 50g pulbere din fructe de armurariu, 50g. pulbere din rădăcină de brusture 50g. pulbere din frunze de anghinare, 5g. pulbere din frunze de mărul lupului (atenţie această plantă nu se supradozează) şi 30ml. tinctură de propolis concentraţie de 30%. Se lasă o zi descoperit şi se mestecă cît mai des în sens invers acelor de ceasornic, pentru volatilizarea alcoolului. Se acoperă şi se ţine la frigider.
Această cura cu pastă de argilă se realizează timp de 21 de zile. Primele 7 zile se va consuma apa de argilă şi următoarele 14 zile se va consuma laptele de argilă.
Apa de argilă:
- Se prepară punînd cîte o linguriţă plină cu pastă de argilă într-un pahar cu 150 ml apă de izvor, se amestecă şi se lasă o noapte.
Se va consuma dimineaţa cu o jumătate de oră înainte de masă, fără ca lichidul să se agite.
Laptele de argilă:
- Se prepară identic cu apa de argilă dar dimineaţa se va agita conţinutul cu 30-40 de secunde înainte de a fi consumat.
2) Pentru boli hepatice
Se indică următorul amestec de plante: sulfină, armurariu, cătină albă, anghinare, cimişir (1/4), rostopască, (1/2).
Plantele combinate în părţi egale cu excepţia precizărilor, se fac pulbere şi se vor lua sublingual cîte 4g. de 4 ori pe zi pe stomacul gol. După 15 min. se înghit cu puţină apă.
Plantele se iau pînă la vindecare.
3) Pentru regenerarea şi tonifierea ficatului şi a întregului organism.
Doctorul Max Gerson susţine în excepţionala sa lucrare “50 de cazuri de cancer avansat (cu metastaze) vindecate” că în majoritatea formelor de cancer ficatul este grav afectat. Acesta se justifică prin faptul că ficatul fiind considerat uzina chimică a organismului uman este direct responsabil de eliminarea deşeurilor şi a altor substanţe toxice din organism. Cînd acesta nu-şi mai poate face datoria, toxinele se acumulează în sînge sau în organe şi dau diferite forme de cancer.
Celula canceroasă fiind o celulă străină întregului, îşi ia propria sa autonomie şi se hrăneşte astfel cu ceea ce îi este străin organismului, adică cu toxine. Eliminarea toxinelor prin postul negru, ingerarea de plante, masaj etc. privează celula caceroasă de hrană şi putere şi ajută astfel soldaţii organsimului, mai exact celulele sistemului imunitar în lupta pentru redobîndirea stării de sănătate fizică sau spirituală.
Astfel medicina neconvenţională consideră că buna funcţionare a ficatului este esenţială pentru menţinerea unui corp sănătos sau pentru redobîndirea stării de sănătate în caz de boală.
Regenerator hepatic:
- 1kg miere de albine zaharisită (după zaharisire mierea se alcalinizează putînd astfel fi consumată şi de către cei ce au afecţiuni stomacale)
- 150g. pulbere din fructe de armurariu
- 200g. pulbere din fructe de cătină
- 300g. pulbere din polen apicol
- 100g. propolis apicol răzuit
Se pun într-un vas şi se amestecă pînă la completa omogenizare. Opţional se poate ţine la frigider.
Administrare.
Dimineaţa şi la prînz câte o lingură cu 30 min. înainte de masă.
Efecte remarcabile.
- normalizarea metabolismului pe multipele planuri,
- creşterea focului digestiv şi mental,
- detoxifieera puternică a ficatului cu armonizarea globală a funcţiei lui,
- asimilarea armonioasă a principilor nutritive şi vitale din alimente,
- o mai bună absorbţie a oxigenului din aer,
- întărirea sistemului imunitar.
- la nivel mental apare o mai bună stare de focalizare şi pătrundere mentală, discernămînt între ceea ce trebuie să facem şi ceea ce nu trebuie să facem (discernamîntul spiritual)
Toate aceste efecte se manifestă pe fondul unei stări mentale de calm şi seninătate, de împăcare cu Sine şi în Sine.
Indicaţii:
- hepatită, ciroză hepatică, toxinfecţie alimentară, coxartroză, reumatism, astenie, constipaţie rebelă, spasmofilie, leucemie, covalescenţă după boli grave, boli degenerative, emanciere (slăbire exagerată), sindrom de malabsorţie, surmenaj intelectual (indicată mai ales studenţilor în perioada examenelor), astenie, migrenă, lipsă de vitalitate, oboseală marcată, depresie (plus un gram pulbere de sunătoare de 4 ori pe zi), boli ale splinei (plus siminoc şi brustur cîte 2g. de 4 ori pe zi)
4) Pentru negi
În veruci (negi), papiloame şi alte excrescenţe virusale tinctura din fructe zdrobite de armurariu (30% în alcool de 70° macerat 10 zile) se administrează intern câte 10 pic. x 3 pe zi.
Extern se pun alternativ, toată noaptea comprese cu tinctură care se asociază cu aplicarea de comprese înmuiate în suc proaspăt de rostopască (Chelidonium majus) şi laptele câinelui (Euphorbia cyparissias) în cantităţi egale.
Bibliografie selectivă:
1. Cancer Leucemie, Breuss Rudolf, ed.AnandaKali, 1999
2. Cum am învins cancerul, Culda Cezar, Eleonora, ed.Elit, 1992
3. Din ierburi s-au născut medicamentele, Emanoil Grigorescu, ed. Albatros, 1987
4. Ghid complet de prim ajutor prin mijloace naturiste, Mayell Mark, ed. Coloseum, 1996
5. Index fitoterapeutic, Ciulei Ion, Stănescu Ursula, Grigorescu Emanoil, ed.Medicală, 1986
6. Indreptar profilactic şi terapeutic de medicină naturistă, Laza Doru, ed. Păzitorii Adevărului
7. Lumea medicamentelor, Arcadie Percek, ed. Teora, 1996
8. Medicamentul, acest necunoscut, Percek Arcadie , ed.Ceres, 1985
9. Medicina naturistă - ed.I - 700 pag, Pavel Chirilă, ed. Medicală, 1987
10. Minienciclopedie de medicină naturistă românească, Bivolaru Gregorian, Shambala, 1994
11. Mintea celulelor, Satprem, ed. Herald, 1996
12. Miracolele terapeutice ale plantelor, Bojor Ovidiu, Popescu Octavian, Edimpex Speranţa, 1993
13. Miracolul sănătăţii prin medicina tibetană - GSO - BA RIG-PA, Kunsang Amchi, ed.Antet
14. Nutriţia omului act sacru, Radu Ilie Mînecuţă, ed. Miracol, 1996
15. O terapie de bază împotriva … cancerului şi a bolilor degenerative, Dr. Max Bircher-Benner, Kristine Nolfi, Are Waerland , ed. Angeli
16. Plantele medicinale - fitochimie şi fitoterapie, vol. I, II, Ciulei Ion, Stănescu Ursula, Grigorescu Emanoil, ed.Medicală, 1993
17. Plantele în medicină, vol. I, II, Micuţ C. Ion, ed.Medicală
18. Reţetar selectiv de etnofitoterapie, Chirilă Pavel, ed. Christiana
19. Ritmurile lunii, Johanna Paungger, Thomas Poppe, ed.Axel Springer , 1999
20. Secretele plantelor, Messegue Maurice, Bontemps Michel, ed.Venus, 1996
21. Universul plantelor, Pârvu Constantin, ed.Enciclopedică, 2000
22. Viaţa secretă a plantelor, Peter Tompkins, Christopher Bird, ed.Elit Comentator
23. Un nou model de vindecare naturală, George Vithoulkas, ed.Polirom, 1999
Sursa: fundatia-sundari.ro
vineri, 26 aprilie 2013
Oraselul autonom
Incredibil de comestibil:oraselul autonom
Cand micul orasel britanic Todmorden, inghesuit intre Yorkshire si Lancashire, a inceput mai intai sa amplaseze gradini de legume si fructe peste tot in zona ca parte a programului Incredible Edible(Incredibil de comestibil), locuitorii sai nu aveau nici o idee ca noul concept, desi simplu, va face oraselul unul dintre modelele cele mai inspiratoare si autosustenabile pentru viitor.
Plante proaspete, verdeturi suculente si fructe gustoase, toate pot fi gasite crescand in apropierea cladirilor publice, campusurilor universitare, a parcarilor de supermarket, si in alte diferite locuri. Mici gradini, straturi, si chiar fasii inguste de teren cultivat pot fi gasite in aceste zone pline de produse proaspete, care sunt cu toate disponibile oricand si oricui le doreste.
Toate acestea sunt parte a unui program numit Incredible Edible (Incredibil de comestibil), care a fost fondat de Mary Clear, o bunicuta cu zece nepoti, si Pam Warhurst, o fosta patroana de restaurant local, cunoscut ca Bear Cafe. Partenerele au impartasit telul de a face din Tormorden primul oras din Marea Britanie care sa devina complet independent din punct de vedere alimentar – si eforturile lor au fost pline de succes, cel putin in ce priveste satisfacerea cererii pentru produse pentru localnicii care le doresc.
Pana acum programul utilizeaza 70 de terenuri agricole mari localizate toate in jurul orasului pentru a planta pe acestea zmeura, caise, mere, coacaze negre si rosii, capsuni, fasole, mazare, cirese, menta, rozmarin, cimbru, fenel, cartofi, varza creata, morcovi, laptuci, ceapa, legume si verdeturi. Nu doar ca localnicii au prins din mers gradinaritul si au inceput sa accepte produsele, ci ei mai si respecta sistemul in general si nu abuzeaza de el.”Daca iei fasia de teren de pe marginea drumului, care a fost folosita ca groapa de gunoi si o transformi intr-un loc plin de verdeturi si arbori fructiferi, oamenii nu o sa o vandalizeze. Eu cred ca suntem conditionati sa nu ne batem joc de hrana”, a spus Warhurst, referitor la faptul ca a oferi fructe si legume in mod gratuit ar putea duce la abuz si alte crime.
Ea a observat de fapt ca s-a produs chiar lucrul opus – programul Incredibil de comestibil a imbunatatit relatiile in cadrul comunitatii locale, si a redus rata criminalitatii din ce in ce mai mult cu fiecare an de la inceperea programului.De fapt programul a fost atat de plin de succes, ca multe alte comunitati, atat din Marea Britanie, cat si din strainatate, sunt si ele acum interesate in lansarea propriului lor program de gradini publice comunitare.
Pe langa imbunatatirea sentimentului de comunitate si reducerea criminalitatii, Incredibil de comestibil a reinnoit un sentiment al aprecierii fata de hrana si modul in care este aceasta produsa, ca si un interes reinnoit pentru producerea acesteia in randurile noii generatii, ceea ce il face obiectul invidiei pentru multe comunitati progresiste din intreaga lume.
Sursa:
http://www.dailymail.co.uk/femail/article-2072383/Eccentric-town-Todmorden-growing-ALL-veg.html - Incredibil de comestibil
joi, 25 aprilie 2013
Sucuri de legume
1. Sucul de andive
– este una din sursele cele mai bogate în vitamina A. Combinat cu suc
de morcovi, ţelină şi pătrunjel este hrănitor pentru nervii văzului şi
pentru sistemul muscular; luat în cantitate de 0,5 l pe zi corectează
defectele de vedere, făcând chiar inutilă purtarea ochelarilor. Împreună
cu suc de morcov şi ţelină este de ajutor în astm şi guturai. Sucul de
andive cu ţelină şi pătrunjel foloseşte în anemie şi tulburări cardiace;
luat simplu, ajută secreţia biliară.
2. Sucul de cartofi
– este indicat în ulcere gastrice şi duodenale sau în diabet; o
jumătate de pahar de 4-5 ori pe zi, timp de o lună, pentru ulcere; mici
cure de 10 zile, în fiecare lună sau din două în două luni, la
diabetici. În combinaţie cu morcovi sau ţelină, în cantităţi egale, este
deosebit de bogat în principii revitalizante.
3. Sucul de castravete – dizolvat de acidul uric, depurativ, dezintoxicant. Are un gust nu foarte plăcut, fiind indicat a se consuma în amestec cu sucuri de morcov, struguri, măr, ţelină, etc. Conţine peste 40% K, 10% Na, 7% Ca, 7% Cl. Amestecat cu suc de morcov are efecte benefice în reumatism, când există un exces de acid uric; cu adaos de suc de sfeclă se obţine un efect mai activ contra reumatismului. De asemenea, reglează presiunea sângelui, previne căderea părului, crăparea unghiilor, este indicat în afecţiunile dinţilor şi gingiilor.
3. Sucul de castravete – dizolvat de acidul uric, depurativ, dezintoxicant. Are un gust nu foarte plăcut, fiind indicat a se consuma în amestec cu sucuri de morcov, struguri, măr, ţelină, etc. Conţine peste 40% K, 10% Na, 7% Ca, 7% Cl. Amestecat cu suc de morcov are efecte benefice în reumatism, când există un exces de acid uric; cu adaos de suc de sfeclă se obţine un efect mai activ contra reumatismului. De asemenea, reglează presiunea sângelui, previne căderea părului, crăparea unghiilor, este indicat în afecţiunile dinţilor şi gingiilor.
4. Sucul de ceapă
– în cantităţi mici, va fi adăugat în mod util altor sucuri;
diabeticii, reumaticii, suferinzii de prostată, cei obosiţi, cei cu
endeme vor beneficia în cel mai înalt grad de efectele lui.
5. Sucul de creson
– conţine sulf, numeroase minerale şi vitamine; are efect
anticancerigen şi antidiabetic; indicat în dermatoze şi afecţiunile
sistemului pilos. O cură cu suc de creson este o cură de dezintoxicare
şi totodată de înfrumuseţare.
6. Sucul de hrean ras
– nestors, cu adaos de suc de lămâie îndoită cu apă, luat câte o
jumătate de linguriţă de două ori pe zi, între mese, ajută foarte bine
la dizolvarea mucozităţilor din sinusuri. Trebuie consumat proaspăt.
7. Sucul de lăptucă
– adăugat celui de morcov şi lucernă, are un efect de întărire a
rădăcinii părului: un consum zilnic de 0,5 l din această combinaţie
poate ajuta în mare măsură la creşterea părului. Conţine: K, Na, Ca, Mg,
Fe, Si şi F. După morcov şi lucernă, ocupă al treilea loc ca valoare
nutritivă pentru refacerea celulelor nervoase şi a ţesuturilor; are
aproape toate vitaminele.
8. Sucul de lucernă –
indicat în bolile inimii şi arterelor, în tulburările respiratorii, în
infecţii ale sinusurilor şi ale plămânilor, ca şi ale bronhiilor. Este
foarte tare pentru a fi consumat simplu, deci trebuie combinat cu suc de
morcovi.
9. Sucul de mărar
– va fi adăugat la alte sucuri pentru proprietăţile sale diuretice,
antireumatismale, vermifuge, galactogoge (pentru sporirea secreţiei de
lapte).
10. Sucul de morcovi
– conţine Fe, Ca, P, Mg, necesare elementelor sanguine şi ţesuturilor
organice în general, vitamine multiple, mai ales provitamina A, pectine.
Iată câteva indicaţii ale acestui suc deosebit de preţios: anemii,
ulcere gastrice şi duodenale, colite, enterite, diaree sau, dimpotrivă,
constipaţie, afecţiuni hepatobiliare, intoxicaţii, dermatoze.
11. Sucul de orz verde
– se pune orzul la înmuiat o zi, după care se seamănă în ghivece,
lădiţe, solare, grădini, în serii succesive. Se udă. Când firul ajunge
la înălţimea de 15-20 cm, se poate folosi. Se curăţă de rădăcină, se
spală în câteva ape, se mărunţeşte. Se înmoaie în apă şi imediat se dă
prin maşina de tocat, iar apoi prin centrifugă. Ce se depune pe sita
extractorului se înmoaie din nou în apă şi se centrifughează încă o
dată. Rezultă un suc verde închis, cu un gust uşor amărui, care se
păstrează în sticle astupate, la frigider. Se pot face 1-2 l odată.
Pentru consum se iau 50 ml suc concentrat care se diluează cu 50-100 ml
suc de mere, sau apă. Se bea la temperatura camerei, cu înghiţituri
rare. Se poate prepara şi dintr-o liguriţă de pudră de orz verde la
150-200 ml de apă sau suc de mere.
Compoziţia
biochimică a orzului verde conferă plantei un efect curativ deosebit,
încetinind totodată procesul de îmbătrânire a celulelor. Bogăţia în
proteine, vitamine, minerale şi enzime face ca orzul verde să fie
eficient în buna funcţionare a organismului. Comparativ cu alte plante,
orzul verde conţine:
-de peste 250 ori mai multă vitamina A decât în salată;
-de peste 25 ori mai mult K decât în banane;
-de peste 11 ori mai mult Ca decât în lapte;
-de peste 11 ori mai mult Fe decât în ţelină;
- de peste 7 ori mai multă vitamina C decât în portocale;
-de peste 10 ori mai multă vitamina B1 decât în spanac;
-2000 micrograme SOD (superoxid dismutaza) activ, la o porţie de 2g de pudră de orz verde. SOD este o enzimă proteică activă cu un efect deosebit în vindecarea bolilor, revitalizarea organismului şi în încetinirea procesului de îmbătrânire. Această enzimă intervine în inactivarea radicalilor liberi oxidril, radicali care, atunci când sunt activi, favorizează îmbătrânirea celulelor şi apariţia bolilor. Orzul verde este până în prezent cea mai bogată sursă de SOD cunoscută.
-de peste 250 ori mai multă vitamina A decât în salată;
-de peste 25 ori mai mult K decât în banane;
-de peste 11 ori mai mult Ca decât în lapte;
-de peste 11 ori mai mult Fe decât în ţelină;
- de peste 7 ori mai multă vitamina C decât în portocale;
-de peste 10 ori mai multă vitamina B1 decât în spanac;
-2000 micrograme SOD (superoxid dismutaza) activ, la o porţie de 2g de pudră de orz verde. SOD este o enzimă proteică activă cu un efect deosebit în vindecarea bolilor, revitalizarea organismului şi în încetinirea procesului de îmbătrânire. Această enzimă intervine în inactivarea radicalilor liberi oxidril, radicali care, atunci când sunt activi, favorizează îmbătrânirea celulelor şi apariţia bolilor. Orzul verde este până în prezent cea mai bogată sursă de SOD cunoscută.
Sucul
de orz verde este indicat în următoarele boli: anorexie, anemie,
stomatite, afecţiuni oculare, boli de stomac, boli hepatice, cancer,
colite, pancreatite, boli de inimă, arteroscleroză cerebrală, astm
bronşic, gripă, viroze pulmonare, TBC, rinită alergică, dereglări
hormonale, diabet, obezitate, retard psiho-motor, neurastenii, insomnii,
reumatism, acnee, hemoroizi, hemoragii, afecţiuni ginecologice,
avitaminoză, sterilitate, impotenţă sexuală.
12. Sucul de păpădie
– se foloseşte în curele depurative indicate celor cu suferinţe
litiazice, celor cu insuficienţă biliară, celor cu exces de colesterol.
Se adaugă în amestecuri.
13. Sucul de pătrunjel
– are proprietăţi esenţiale în metabolismul oxigenului, în menţinerea
funcţionării normale a suprarenalei şi tiroidei, în păstrarea sănătăţii
vaselor sanguine, mai ales a capilarelor, este excelent pentru căile
genito-urinare, de mare ajutor în cazul pietrelor la rinichi şi fiere;
este eficient în afecţiuni ale ochilor: ulceraţii de cornee, cataracte,
conjunctivite, afecţiuni ale nervului optic şi, combinat cu morcov,
ţelină, andive, a dat rezultate în inerţii ale pupilei. Împreună cu
sfeclă, morcov, castravete, luat regulat, şi fără a consuma zaharuri,
reglează şi vindecă tulburările menstruale, înlăturând durerile.
14. Sucul de ridiche
– combinat cu suc de morcov ajută la refacerea mucoaselor; eficacitatea
creşte dacă este luat la o oră după sucul de hrean. Are efectul de a
linişti şi vindeca mucoasele, eliminând mucusul dizolvat de hrean.
Datorită conţinutului de Na, Fe şi Mg, dă rezultate de durată în
sinuzite, eliminând necesitatea intervenţiilor chirurgicale. Neagră sau
roz, ridichea este un stimulent hepatic şi al vezicii biliare, un
antiscorbutic puternic, diuretic, antiseptic pulmonar; este de asemeni
folositor în cazuri de reumatism, inapetenţă, lene hepatică, litiaze
biliare sau urinare. Se va consuma în combinaţie cu alte sucuri.
15. Sucul de roşii
– este recomandat în cazuri de: intoxicaţii, demineralizări, reumatism,
arteroscleroză şi pentru prevenirea îmbătrânirii precoce.
16. Sucul de sfeclă
– este unul dintre cele mai preţioase pentru refacerea globulelor roşii
şi a sângelui în general. În special femeilor li se recomandă să
consume sucuri de sfeclă cu morcov, minim 0,5l pe zi. Băut simplu, mai
mult de un pahar o dată, are efect de purificare, dar dă greaţă şi
ameţeală tocmai datorită efectului asupra ficatului; se recomandă deci,
iniţial, să se consume mai puţin suc de sfeclă, până ce acţiunea lui de
curăţire este tolerată, apoi să se crească porţia la un pahar mare de
două ori pe zi. Este indicat celor care suferă de: anemie,
demineralizare, tuberculoză, nevroză şi gută. De asemenea, este foarte
eficient la menopauză, fiind mult mai eficient decât medicamentele sau
hormonii sintetici.
17. Sucul de spanac
– este cel mai bun mijloc natural de curăţire şi regenerare a tubului
digestiv. Consumat în cantitate de 0,5 l pe zi vindecă cele mai grave
constipaţii în câteva zile sau săptămâni. Combinat cu suc de morcovi,
are un efect valoros asupra dinţilor şi gingiilor.
18. Sucul de sparanghel –
conţine un alcaloid, „sparanghina”, cu acţiune diuretică, mai ales
combinat cu suc de morcov (nu se bea simplu). Folosit în: tulburări
renale, reglarea glandelor endocrine, tulburări de prostată (împreună cu
sucul de morcov, sfeclă şi castravete), descompunerea cristalelor de
oxalaţi în nefrite.
19. Sucul de ţelină
– este preferat sucul din frunze de ţelină, dar şi rădăcina are
proprietăţi asemănătoare. Poate fi folosit ca atare sau combinat cu cel
de morcovi, lămâie, etc. Are numeroase indicaţii: drenor hepatic şi
renal, tonic al sistemului nervos şi al suprarenalelor, depurativ,
antireumatismal şi antigutos, antiseptic. Combinat cu sucul de morcov
ajută la îndepărtarea unor afecţiuni nervoase. Prin conţinutul de Fe şi
Mg este preţios pentru sânge.
20. Sucul de usturoi
– este bogat în uleiuri volatile foarte puternice şi pătrunzătoare,
încât ajută la dispersia acumulării mucozităţilor în cavităţile
sinusurilor, bronhii şi plămâni. Ajută la eliminarea toxinelor din corp
prin pori; elimină paraziţii intestinali; măreşte peristaltismul şi
diureza.
21. Sucul de varză
– este un excelent curăţitor, prin acţiunea combinată a S şi Cl pe care
le conţine, dar numai dacă sucul este crud şi fără sare. Conţine de
asemenea Ca, I şi vitamina C. Este util în ulcere, constipaţii şi
erupţii pe piele. Singurul dezavantaj este balonarea datorată acţiunii
lui de descompunere a deşeurilor în tubul digestiv; balonarea arată însă
o situaţie anormală în stomac şi intestin. În acest caz, este bine să
se înceapă cura cu suc de morcov sau spanac, cu 2-3 săptămâni înainte.
miercuri, 24 aprilie 2013
Cura cu păpădie
Cura cu păpădie - pentru ficat şi vezica biliară
Este o plantă în aparenţă banală, dar care are nişte efecte detoxifiante cu totul excepţionale. Aceasta deoarece acum, primăvara devreme, păpădia conţine în frunzele şi în tulpina sa substanţe amare, enzime şi fitohormoni care fac adevărate minuni pentru ficatul obosit şi încărcat de toxine.
Desfăşurarea curei
Timp de 14 zile, se vor consuma câte zece frunze proaspete de păpădie, de două-trei ori pe zi, cu 10 minute înaintea meselor principale. Recoltarea frunzelor se face în aceeaşi zi sau cu maximum două zile înainte de a fi consumate, de la plante care încă nu au înflorit, pentru a conţine colină (un principiu activ cu proprietăţi drenoare şi tonice hepatice foarte puternice) în cantităţi maxime. Unii naturişti recomandă folosirea tijelor florale de păpădie în locul frunzelor - un sfat valabil, singurul inconvenient fiind că aceste tije se procură greu, culegându-se în intervalul de timp de dinaintea înfloririi plantei, care este de obicei foarte scurt (3-4 zile).
Efectele curei cu păpădie
Această cură are darul de a relansa activitatea ficatului, de a stimula puternic regenerarea celulelor hepatice şi de a favoriza eliminarea toxinelor din acest organ extrem de important. Mai mult, frunzele proaspete de păpădie stimulează secreţia de bilă şi important, favorizează evacuarea acesteia. Nu în ultimul rând, păpădia are darul de a stimula peristaltismul întregului tub digestiv, fiind de un mare ajutor pentru persoanele cu digestia slăbită sau leneşă.
Câteva recomandări terapeutice
Printre afecţiunile care se agravează la ieşirea din iarnă şi care sunt eliminate cu ajutorul tratamentului cu frunze de păpădie proaspătă enumerăm: dischinezia biliară (fierea leneşă), dispepsia, hepatitele de toate felurile, icterul, constipaţia atonă, indigestia. Este un adjuvant valoros în cazurile de microlitiază biliară, precum şi în ciroza hepatică.
Precauţii: La persoanele cu stomacul foarte sensibil, subponderale sau debile, tratamentul cu păpădie crudă se poate dovedi prea puternic, motiv pentru care va fi făcut cu prudenţă.
"Remedii naturiste" - Valeriu CIUCULIN
http://suntsanatos.ro/cure/cura-cu-papadie.html
Este o plantă în aparenţă banală, dar care are nişte efecte detoxifiante cu totul excepţionale. Aceasta deoarece acum, primăvara devreme, păpădia conţine în frunzele şi în tulpina sa substanţe amare, enzime şi fitohormoni care fac adevărate minuni pentru ficatul obosit şi încărcat de toxine.
Desfăşurarea curei
Timp de 14 zile, se vor consuma câte zece frunze proaspete de păpădie, de două-trei ori pe zi, cu 10 minute înaintea meselor principale. Recoltarea frunzelor se face în aceeaşi zi sau cu maximum două zile înainte de a fi consumate, de la plante care încă nu au înflorit, pentru a conţine colină (un principiu activ cu proprietăţi drenoare şi tonice hepatice foarte puternice) în cantităţi maxime. Unii naturişti recomandă folosirea tijelor florale de păpădie în locul frunzelor - un sfat valabil, singurul inconvenient fiind că aceste tije se procură greu, culegându-se în intervalul de timp de dinaintea înfloririi plantei, care este de obicei foarte scurt (3-4 zile).
Efectele curei cu păpădie
Această cură are darul de a relansa activitatea ficatului, de a stimula puternic regenerarea celulelor hepatice şi de a favoriza eliminarea toxinelor din acest organ extrem de important. Mai mult, frunzele proaspete de păpădie stimulează secreţia de bilă şi important, favorizează evacuarea acesteia. Nu în ultimul rând, păpădia are darul de a stimula peristaltismul întregului tub digestiv, fiind de un mare ajutor pentru persoanele cu digestia slăbită sau leneşă.
Câteva recomandări terapeutice
Printre afecţiunile care se agravează la ieşirea din iarnă şi care sunt eliminate cu ajutorul tratamentului cu frunze de păpădie proaspătă enumerăm: dischinezia biliară (fierea leneşă), dispepsia, hepatitele de toate felurile, icterul, constipaţia atonă, indigestia. Este un adjuvant valoros în cazurile de microlitiază biliară, precum şi în ciroza hepatică.
Precauţii: La persoanele cu stomacul foarte sensibil, subponderale sau debile, tratamentul cu păpădie crudă se poate dovedi prea puternic, motiv pentru care va fi făcut cu prudenţă.
"Remedii naturiste" - Valeriu CIUCULIN
http://suntsanatos.ro/cure/cura-cu-papadie.html
Abonați-vă la:
Postări (Atom)