Armurariul (Silybum marianum / Carduus marianus ) este o planta din
familia Compositae, utilizata de secole ca tonic-amar stimulent al
digestiei, febrifug si ca hepatoprotector.
Desi a fost utilizat de pe
vremea lui Heronymus Bosch (1595), armurariul îşi dezvăluie puternicul
efect curativ în afecţiunile hepatobiliare în special, începând cu
secolul XVIII-lea. Calităţile cu adevărat remarcabile ale fructelor
(seminţelor) acestei plante sunt acelea prin care principiile ei active
ajută din plin la regenerarea celulei hepatice şi la eliminarea
toxinelor de la acest nivel, fiind considerată una din cele mai
puternice antihepatotoxice.
Realizarea unor importante experienţe pe animale au demonstrat
faptul că similarina (principiul activ de bază) are un efect de
protecţie a celulei hepatice, chiar şi faţă de principiile active
hepatotoxice ale unor ciuperci din genul Amanita, cea mai toxică dintre
aceste ciuperci fiind Amanita phaloides, cunoscută în popor sub numele
de Buretele viperei. O singură ciupercă conţine suficientă otravă pentru
a ucide o familie, moartea cauzată de cele 9 substanţe toxice, dintre
care cele mai puternice fiind (alfa)amanitină şi mai ales faloidina,
survine prin tumefierea ficatului, îngălbenirea pielii, scaune
sîngerînde etc. în 3-4 zile mai târziu. Similarina din armurariu, are
astfel un efect curativ şi de protecţie a celulei hepatice chiar şi faţă
de faloidină. În plus acţiunea ei hepatoprotectoare nu se reduce aici
fiind indicată şi după unele produse antibiotice, (mai ales
tetracicline) cît şi în cazul inhalării unor pesticide. Frunzele şi mai
ales fructele sunt considerate stimulente ale digestiei, colagoge şi
decongestionante ale ficatului. In SUA el mai este cunoscut şi sub
numele de scaietele de lapte fiind şi un tonic psihic extrem de
important. Fructele mai sunt folosite în migrene, urticarii
anafilactice, boli infecţioase, surmenaj intelectual, rău de mare sau
rău de automobil, hemoragii nazale, hemoragii hemoroidale, hemoragii
interne (date de fibroame, scleroze, cancere) în hipertrofia splinei şi
ficatului.
Compoziţia chimică complexă a armurariului îi
justifică efectele lui remarcabile. Astfel planta conţine saponozide şi
ulei volatil iar fructele conţin similarina (de fapt 4 flavonoide
silibină, silidianină, silimanină şi silandrină), aminoacizi
(l-cisteina, glicina, acidul l-glutamic, acidul d-l-2-amino-butiric,
d-l-leucina, tiramina) lipide, acidul fumaric (acid specific plantei
Fumaria officinalis - Fumăriţă - care este considerată un armonizator al
funcţiilor biliare, un puternic purificator al organismului iar
împreună cu frasinul şi angelica este considerat un foarte bun
fitogeriatric - reîntineritor -), polihidroxifenil cromone, amidon etc.
Cercetările au arătat că substanţele ei active acţionează la nivelul
membranei celulei hepatice, împiedicînd distrugerea celulei sau
favorizînd regenerarea acestor celule, aflate deja într-un proces
patologic de distrugere.
Nu se cunoaşte la ora actuală vreun
tratament eficace împotriva intoxicaţiei acute cu faloidină, cazurile
fiind letale. Cu toate acestea au rămas celebre tratamentele cât şi
experienţele Dr. Pierre Bastien. Acest medic francez, avea să conceapă
în 1957 un tratament simplu pentru anihilarea efectelor nefaste ale
intoxicaţiei cu ciuperci care conţin principii faloidiene prin
administrarea de vitamina C în cantităţi mari şi a două antibiotice.
Aplicat în cele 24 de ore care urmează apariţiei primelor simptome, a
reuşit în toate cazurile să salveze viaţa persoanelor intoxicate.
Văzând
că după ce a avut acest succes terapeutic confraţii de breaslă rămîn
nepăsători, se autointoxică cu ciuperci de două ori, a doua oară (22
sept. 1974) el consumă 4 ciuperci (60g. faloide), în prezenţa a trei
martori dintre care doi ziarişti. În urma acestei ultime experienţe
temerare mai mulţi medici din întreaga lume reuşesc să-şi salveze
pacienţi intoxicaţi cu faloidină injectîndu-le cantităţi mari de
antibiotice, în special Penicilină.
Unele supoziţii ce merită verificate rezultă din faptul că:
- faloidina acţionează lent la aprox. 3-4 zile de la ingerare şi în principal prin distrugerea ficatului ;
- similarina ajută la refacerea sau la oprirea distrugerii lui.
Deci
rămîne de văzut în ce măsură aplicarea mai întîi timp de 3-4 zile a
tratamentului Dr. Bastien şi imediat după revenire administrarea de
pulbere din armurariu şi cătină (care este bogată în vitamina C şi are
un bun tonic si purificator hepatic) va ajuta la revenirea normală a
funcţiilor hepatice. În plus se cunoaşte efectul nefast asupra ficatului
în cazul administrării unor antibiotice. Din aceste motive,
administrarea de pulbere din fructe de armurariu, pentru refacerea
funcţiilor sale poate fi o opţiune salutara in acest caz.
Este
important de ştiut că silimarina nu este toxică şi nu dă reacţii
secundare. Totuşi nici o exagerare nu este indicată, căci spune
Paracelsus “Totul este otravă, doza contează”. Din fructe se extrage
produsul farmaceutic numit SIMILARINA.
Utilizări populare:
În popor armurariul este consumat singur sau în combinaţie pentru tratarea unei game foarte largi de afecţiuni.
Uz intern:
Este
utilizat singur pentru tratarea bolilor de ficat, hepatită epidemică,
hepatită cronică, boli ale splinei, ciroză hepatică şi mai ales pentru
regenerarea celulei hepatice.
Indicăm următoarele modalităţi practice de folosire:
1.
Pulbere este
indicată în principal pentru persoanele cu o constituţie robustă sau
chiar obeze, care au foarte mult umed-uleios în structură. Secundar ea
mai poate fi indicată şi celor atletici care au foarte mult foc, care se
irită uşor, care au un spirit critic exagerat.
Sublingual se indică
pulberea din fructe (care au un gust plăcut asemănător cu cel de seminţe
de floarea soarelui) câte 1,5g de 4 ori pe zi.
Se va ţine puberea sub limbă cîte 15-20 min. după care se înghite cu puţină apă.
2.
Maceratul la rece se indică în special persoanelor hiperexcitabile care sunt mai mereu furioase şi care găsesc ceva în neregulă în orice.
Călduţ
el mai este indicat a fi băut lent (gură cu gură) şi celor
convalescenţi, care nu mai au vlagă, care nu pot primi şi digera hrană
solidă.
Maceratul se realizează adăugând la 500 ml. apă de izvor sau
apă distilată 3 lg. cu vîrf de pulbere din fructe. Se acoperă şi se lasă
să se macereze o noapte. Dimineaţa se strecoară şi se consumă rece
pentru cei cu o constituţie ferbinte.
Pentru convalescenţi mai întîi se încălzeşte apoi se stecoară într-un termos pentru a se păstra călduţ pe tot timpul zilei.
Maceratul nu se ţine de pe o zi pe alta.
Pulberea de fructe indiferent de folosire nu se prepară pentru mai mult de o săptămînă de zile.
Folosirea populară a armurariului împreună cu alte plante sau substanţe terapeutice:
1) Pentru purificarea ficatului şi eliminarea grăsimilor.Această
cură se face înaintea orcărui alt procedeu terapeutic ce acţionează
asupra ficatului. Se ştie că primul lucru pe care vrem să îl facem
atunci cînd ceva este în neregulă este să facem mai întâi ordine şi să
curăţăm zona în care vrem să acţionăm. Acestă cură purifică ficatul şi
îl pregăteşte astfel pentru terapia de refacere şi apoi pentru cea de
tonifiere.
La 400 g pastă de argilă (argila se înmoaie cu apă de
izvor) se adaugă 50g pulbere din fructe de armurariu, 50g. pulbere din
rădăcină de brusture 50g. pulbere din frunze de anghinare, 5g. pulbere
din frunze de mărul lupului (atenţie această plantă nu se supradozează)
şi 30ml. tinctură de propolis concentraţie de 30%. Se lasă o zi
descoperit şi se mestecă cît mai des în sens invers acelor de ceasornic,
pentru volatilizarea alcoolului. Se acoperă şi se ţine la frigider.
Această
cura cu pastă de argilă se realizează timp de 21 de zile. Primele 7
zile se va consuma apa de argilă şi următoarele 14 zile se va consuma
laptele de argilă.
Apa de argilă:
- Se prepară punînd cîte o
linguriţă plină cu pastă de argilă într-un pahar cu 150 ml apă de izvor,
se amestecă şi se lasă o noapte.
Se va consuma dimineaţa cu o jumătate de oră înainte de masă, fără ca lichidul să se agite.
Laptele de argilă:
- Se prepară identic cu apa de argilă dar dimineaţa se va agita conţinutul cu 30-40 de secunde înainte de a fi consumat.
2) Pentru boli hepaticeSe indică următorul amestec de plante: sulfină, armurariu, cătină albă, anghinare, cimişir (1/4), rostopască, (1/2).
Plantele
combinate în părţi egale cu excepţia precizărilor, se fac pulbere şi se
vor lua sublingual cîte 4g. de 4 ori pe zi pe stomacul gol. După 15
min. se înghit cu puţină apă.
Plantele se iau pînă la vindecare.
3) Pentru regenerarea şi tonifierea ficatului şi a întregului organism.Doctorul Max Gerson susţine în excepţionala sa lucrare
“50 de cazuri de cancer avansat (cu metastaze) vindecate”
că în majoritatea formelor de cancer ficatul este grav afectat. Acesta
se justifică prin faptul că ficatul fiind considerat uzina chimică a
organismului uman este direct responsabil de eliminarea deşeurilor şi a
altor substanţe toxice din organism. Cînd acesta nu-şi mai poate face
datoria, toxinele se acumulează în sînge sau în organe şi dau diferite
forme de cancer.
Celula canceroasă fiind o celulă străină
întregului, îşi ia propria sa autonomie şi se hrăneşte astfel cu ceea ce
îi este străin organismului, adică cu toxine. Eliminarea toxinelor prin
postul negru, ingerarea de plante, masaj etc. privează celula caceroasă
de hrană şi putere şi ajută astfel soldaţii organsimului, mai exact
celulele sistemului imunitar în lupta pentru redobîndirea stării de
sănătate fizică sau spirituală.
Astfel medicina neconvenţională consideră că
buna
funcţionare a ficatului este esenţială pentru menţinerea unui corp
sănătos sau pentru redobîndirea stării de sănătate în caz de boală.Regenerator hepatic:-
1kg miere de albine zaharisită (după zaharisire mierea se alcalinizează
putînd astfel fi consumată şi de către cei ce au afecţiuni stomacale)
- 150g. pulbere din fructe de armurariu
- 200g. pulbere din fructe de cătină
- 300g. pulbere din polen apicol
- 100g. propolis apicol răzuit
Se pun într-un vas şi se amestecă pînă la completa omogenizare. Opţional se poate ţine la frigider.
Administrare.
Dimineaţa şi la prînz câte o lingură cu 30 min. înainte de masă.
Efecte remarcabile.
- normalizarea metabolismului pe multipele planuri,
- creşterea focului digestiv şi mental,
- detoxifieera puternică a ficatului cu armonizarea globală a funcţiei lui,
- asimilarea armonioasă a principilor nutritive şi vitale din alimente,
- o mai bună absorbţie a oxigenului din aer,
- întărirea sistemului imunitar.
-
la nivel mental apare o mai bună stare de focalizare şi pătrundere
mentală, discernămînt între ceea ce trebuie să facem şi ceea ce nu
trebuie să facem (discernamîntul spiritual)
Toate aceste efecte se manifestă pe fondul unei stări mentale de calm şi seninătate, de împăcare cu Sine şi în Sine.
Indicaţii:
-
hepatită, ciroză hepatică, toxinfecţie alimentară, coxartroză,
reumatism, astenie, constipaţie rebelă, spasmofilie, leucemie,
covalescenţă după boli grave, boli degenerative, emanciere (slăbire
exagerată), sindrom de malabsorţie, surmenaj intelectual (indicată mai
ales studenţilor în perioada examenelor), astenie, migrenă, lipsă de
vitalitate, oboseală marcată, depresie (plus un gram pulbere de
sunătoare de 4 ori pe zi), boli ale splinei (plus siminoc şi brustur
cîte 2g. de 4 ori pe zi)
4) Pentru negiÎn
veruci (negi), papiloame şi alte excrescenţe virusale tinctura din
fructe zdrobite de armurariu (30% în alcool de 70° macerat 10 zile) se
administrează intern câte 10 pic. x 3 pe zi.
Extern se pun
alternativ, toată noaptea comprese cu tinctură care se asociază cu
aplicarea de comprese înmuiate în suc proaspăt de rostopască
(Chelidonium majus) şi laptele câinelui (Euphorbia cyparissias) în
cantităţi egale.
Bibliografie selectivă:
1. Cancer Leucemie, Breuss Rudolf, ed.AnandaKali, 1999
2. Cum am învins cancerul, Culda Cezar, Eleonora, ed.Elit, 1992
3. Din ierburi s-au născut medicamentele, Emanoil Grigorescu, ed. Albatros, 1987
4. Ghid complet de prim ajutor prin mijloace naturiste, Mayell Mark, ed. Coloseum, 1996
5. Index fitoterapeutic, Ciulei Ion, Stănescu Ursula, Grigorescu Emanoil, ed.Medicală, 1986
6. Indreptar profilactic şi terapeutic de medicină naturistă, Laza Doru, ed. Păzitorii Adevărului
7. Lumea medicamentelor, Arcadie Percek, ed. Teora, 1996
8. Medicamentul, acest necunoscut, Percek Arcadie , ed.Ceres, 1985
9. Medicina naturistă - ed.I - 700 pag, Pavel Chirilă, ed. Medicală, 1987
10. Minienciclopedie de medicină naturistă românească, Bivolaru Gregorian, Shambala, 1994
11. Mintea celulelor, Satprem, ed. Herald, 1996
12. Miracolele terapeutice ale plantelor, Bojor Ovidiu, Popescu Octavian, Edimpex Speranţa, 1993
13. Miracolul sănătăţii prin medicina tibetană - GSO - BA RIG-PA, Kunsang Amchi, ed.Antet
14. Nutriţia omului act sacru, Radu Ilie Mînecuţă, ed. Miracol, 1996
15.
O terapie de bază împotriva … cancerului şi a bolilor degenerative, Dr.
Max Bircher-Benner, Kristine Nolfi, Are Waerland , ed. Angeli
16.
Plantele medicinale - fitochimie şi fitoterapie, vol. I, II, Ciulei Ion,
Stănescu Ursula, Grigorescu Emanoil, ed.Medicală, 1993
17. Plantele în medicină, vol. I, II, Micuţ C. Ion, ed.Medicală
18. Reţetar selectiv de etnofitoterapie, Chirilă Pavel, ed. Christiana
19. Ritmurile lunii, Johanna Paungger, Thomas Poppe, ed.Axel Springer , 1999
20. Secretele plantelor, Messegue Maurice, Bontemps Michel, ed.Venus, 1996
21. Universul plantelor, Pârvu Constantin, ed.Enciclopedică, 2000
22. Viaţa secretă a plantelor, Peter Tompkins, Christopher Bird, ed.Elit Comentator
23. Un nou model de vindecare naturală, George Vithoulkas, ed.Polirom, 1999Sursa: fundatia-sundari.ro
