Cum folosim in terapia
naturista plantele, legumele, fructele si tot ce ne ofera natura pentru a
ne pastra sanatatea, a ne infrumuseta sau pentru a ne trata de bolile
care suferim.
Esente si tincturi
Esenta
sau tinctura se obţine prin introducerea unor părţi ale plantelor
tocate cat mai marunt (radacini, tulpini, flori, frunze ), proaspăt
culese în alcool rafinat de 38-40 de grade. De obicei se folosesc
frunzele, florile, sau fructele respectivelor plante.
Sticla în
care au fost introduse plantele şi alcoolul se păstrează circa două
săptămâni la loc luminos şi călduros, după care tinctura poate fi
folosită în doze mici, zilnice de 4-15 picături, luate fie pe zahăr, fie
picurate în ceai sau in unele retete se amesteca cu glicerina, seu sau
ulei de masline.
Vinul medicinal
Se
obtine lăsând 40-50 de grame de plante maruntite intr-un litru de vin
alb, timp de 8-10 zile, dupa care se filtrează si daca se doreste se
poate si indulci. O reteta de vin medicinal deosebit de bun pentru
tratarea bolnavilor cardiaci este acela pe baza de patrunjel.
Se ia
un litru de vin alb, două linguri de oţet de vin, sau de mere, se
incalzeste putin si se adaugă 10-12 tulpini de patrunjel. Se lasa pe foc
timp de zece minute, până ce începe să facă spuma, fara insa a ajunge
sa dea in clocot. Se strecoara, după care se adaugă 300 g de miere de
albine.
Se pastreaza in sticlute mici inchise la culoare si se va lua, ca tratament doua, trei linguri pe zi.
Siropurile medicinale
Sunt
soluţii apoase de extract de plantă îndulcit. Se face o infuzie, un
decoct, sau un macerat de planta, din care facem siropul. In această
solutie apoasa dizolvam zaharul, aproximativ 600 g la 350 ml.
O
alta metoda de preparare: doi pumni plini de plante spalate se trec prin
masina de tocat sau se toaca bine cu un cutit. Se adauga acestui terci
de plante putina apa ca sa nu se intareasca, 300 grame de zahar
nerafinat si 250 grame de miere. Se lasa totul sa fiarba la foc mic, cu
amestecare continua, pina cind se formeaza un lichid viscos, care se
toarna fierbinte in borcane si se pastreaza la frigider.
Dizolvarea
zahărului si a mierii se poate face si la rece, in acest caz timpul
fiind mai lung ( depinde de reteta si plantele folosite ). Siropul facut
pe foc trebuie strecurat cat este fierbinte, după care se toarna in
sticlute de capacitate mica, iar la nevoie se ia cate o lingurita de
sirop.
Unguente sau alifii
In
retetele din batrani unguentul se face din untură curata de porc,
aproximativ 200-250 de grame, care se pune la incins pe foc intr-un vas,
iar deasupra se presară unu, doi pumni de plantă, flori, frunze, sau
tulpini, tăiate mărunt ( daca folositi o reteta in care cantitatea de
planta este la gramaj, se respecta indicatiile ).
Când untura începe
să facă spumă, se ia vasul de pe foc, se acoperă şi se lasă să stea până
a doua zi, când amestecul se încălzeşte puţin, doar până ce devine
fluid. Se strecoară apoi printr-o pânză curată, având grijă să se
stoarcă foarte bine resturile de plante.
Preparatul astfel
obţinut se păstrează în borcanele inchise la culoare si bine închise.
Unguentul se foloseste extern si are o largă întrebuinţare în
tratamentul mai multor boli sau pentru infrumusetarea corpului.
In
alte retete se foloseste untul vegetal (unt de nuca, shea, cacao,
avocado etc), atat pentru calitatile nutritive cat si pentru intarirea
produsului. Eu folosesc Ghee ( unt clarefiat ),
un produs traditional indian care este nemaipomenit in tratarea multor
boli. Pentru a iesi un unguient mai inchegat dar si pentru calitatile
sale terapeutice, se adauga ceara curata de albine. Ceara fiind si un
bun conservant.
Daca doresti sa prepari supozitoare atunci adaugi
mai multa ceara de albine, iar compozitia rezultata se toarna in forme
mici speciale. Daca nu gasesti forme speciale pentru supozitoare, atunci
toarna compozitia in tavite cu forme pentru gheata. Se baga la
congelator pentru o ora sau doua pana se intaresc apoi se taie in bucati
care se modeleaza cu mana. Se ia fiecare supozitor si se ambaleaza in
folie transparenta de bucatarie si se pastreaza in cutiute de carton la
frigider. Supozitorul facut acasa nu trebuie sa depaseasca marimea celui
pe care il gasiti in farmacii.
In retete se mai pot folosi ingrediente suplimentare: miere de albine, propolis, argila, vitamina E si A, uleiuri esentiale.
Uleiurile medicinale
Se
prepară exact la fel ca şi esenţele, doar că alcoolul este înlocuit cu
ulei. Uleiul folosit trebuie sa fie de calitate superioara, nerafinat
din seminte (in, canepa, floarea soarelui, struguri), nuci si alune
(migdale dulci, macademia, palmier), etc.
Cel mai utilizat ulei
pentru infuzia plantelor medicinale este uleiul de masline “extra
virgin” care este de cea mai buna calitate. Uleiurile mai putin grase
cum ar fi cele de migdale, seminte de struguri, seminte de piersica sunt
folosite pentru uleiurile infuzate folosite in cosmetica si sunt
minunate pentru masaj, creme, lotiuni.
Florile, sau frunzele
plantei din care dorim sa ne preparăm un ulei medicinal se spala de praf
se usuca cu un servet ( se lasa sa se usuce de surplusul de apa intr-un
loc intunecos, ferit de soare ) apoi, se toaca mărunt. Se introduc
într-o sticlă inchisa la culoare, se toarnă deasupra ulei cât să la
acopere, dupa care se lasa la macerat timp de doua, trei saptamani la
loc luminos si calduros.
Dupa doua saptamani, strecoara uleiul
printr-o panza, stoarce bine planta si pastreza intr-o sticla inchisa la
culoare, intr-un loc racoros si intunecat. Uleiul astfel obtinut se
intrebuinteaza in aplicatii interne si externe.
Sursa http://terapii-naturiste-reiki.blogspot.ro/2012/04/tincturi-esente-unguente-cum-se-fac.html
“Raiul pe pământ este o alegere pe care trebuie să o faci, nu un loc pe care trebuie să-l găseşti.” Wayne Dyer
luni, 19 august 2013
duminică, 18 august 2013
Perma Kultcha & meet
Tot ce ne arata ei despre Africa e o pacaleala, e o mare industrie acolo...tot ei au distrus viata si tot ei ne invata cum sa o reparam...hmmm (mie imi da de gandit).
si un filmulet care ar trebui sa va puna pe ganduri-carnea cea de toate zilele...a unora
si un filmulet care ar trebui sa va puna pe ganduri-carnea cea de toate zilele...a unora
Holy Sh-t! Without Saying a Word This 6 Minute Short Film Will Make You Speechless
vineri, 9 august 2013
Zacusca de dovlecei
-
Ingrediente
3 dovlecei mari (1 kg) 4 ardei mari,capia 5 cepe mari 2 morcovi mari 5 rosii mari400 ml ulei sare,piper,foi de dafin -
Mod de preparare
Zacusca de dovlecei se face foarte asemanator cu orice alta reteta de zacusca. Se curata mai intai dovleceii se curata de coaja, se taie cubulete si se fierb in apa cu sare pana se inmoaie. Ceapa se curata si se taie julien, morcovii se dau pe razatoare,ardeii se curata de seminte si se maruntesc in robot. Dovleceii se scurg bine de apa si se fac piure. Rosiile se oparesc, se decojesc si se pun in robot transformandu-se intr-un sos grosut. In uleiul incins se pune ceapa si se caleste pana devine sticloasa,apoi se adauga morcovul si se mai lasa pe foc aproximativ 10 minute pana se inmoaie bine. Dupa ce morcovii s-au facut se adauga ardeiul si se mai lasa 10 minute amestecand incontinuu. Se adauga condimentele, pireul de dovlecei si sosul de rosii. Din acest moment se amesteca continuu pana se ridica uleiul la suprafata. Daca doriti o zacusca fina,bagati blenderul putin(eu asa am facut). Borcanele se spala si se pun intr-o tava la cuptor pentru 30 de min. Zacusca se toarna in borcane (nu se umplu pana sus) si se pun in tava care se da la cuptor 30 de minute la foc mic. Cand se scot borcanele din cuptor, se pune deasupra cate o lingura de ulei cald si se infileteaza capacele.
Asa arata cand sunt gata:
Budinca de lamaie racoritoare
Ai pofta de un desert racoritor, aromat si rapid de
preparat? Iti recomandam o reteta britanica de budinca de lamaie, care
se pregateste foarte usor si este savuroasa.
Pune gelatina intr-un bol cu apa si las-o 5 minute sa se dilueze, apoi adaug-o peste crema de smantana si amesteca bine pana se ingroasa putin. Adauga si zeama de lamaie si mai lasa compozitia pe foc 2 minute. Strecoara apoi crema cu ajutorul unei site si amestec-o cu laptele.
Pune budinca in forme micute, apoi da-o la rece pentru cateva ore.
Sursa: http://retete.acasa.ro/deserturi-39/budinca-de-lamaie-racoritoare-182820.html#ixzz2aPtqJ221
Ingrediente pentru budinca de lamaie:
- doua lamai mari
- 600 ml smantana
- 150 g zahar pudra
- 4 pliculete de gelatina
- 150 ml lapte integral
- 6 minibezele
Cum se prepara budinca de lamaie:
Decojeste lamaiele usor si stoarce-le apoi. Amesteca intr-o tigaie medie smantana cu zaharul si lasa-le sa fiarba aproximativ 2 minute.Pune gelatina intr-un bol cu apa si las-o 5 minute sa se dilueze, apoi adaug-o peste crema de smantana si amesteca bine pana se ingroasa putin. Adauga si zeama de lamaie si mai lasa compozitia pe foc 2 minute. Strecoara apoi crema cu ajutorul unei site si amestec-o cu laptele.
Pune budinca in forme micute, apoi da-o la rece pentru cateva ore.
Cum se serveste budinca de lamaie:
Budinca de lamaie se serveste rece, cu minibezele si frisca.Sursa: http://retete.acasa.ro/deserturi-39/budinca-de-lamaie-racoritoare-182820.html#ixzz2aPtqJ221
marți, 6 august 2013
Ardei iuti in otet
-
Ingrediente
500g ardei iuti, 500 ml otet 9%, 500 ml apa, 1 lingura zahar,1 lingura sare,1 lingura boabe de mustar -
Mod de preparare
Ardei iuti in otet sunt foarte gustosi. Ardeii iuti se spala in 2-3 ape, apoi se indeasa bine in 2 borcane de 800 ml. Separat se amesteca apa si otetul, boabele de mustar, zaharul si sarea, apoi se toarna in borcan. Daca este nevoie se mai completeaza cu apa si otet in proportie de 1:1, astfel incat ardeii iuti sa fie complet acoperiti cu solutie.
Se inchid borcanele si se pastreaza intr-un loc racoros si intunecos. Asa arata cand e gata:
http://www.culinar.ro/retete/conserve-si-muraturi/muraturi/ardei-iuti-in-otet/180/32/20765/
vineri, 2 august 2013
Tinerete fara batranete prin puterea plantelor medicinale
În
medicina tradiţională ayurvedicã se ştie că oamenii au o vârstă
cronologică, o vârstă biologică şi o vârstă spirituală, ultima dintre
acestea măsurându-se nu în ani, ci în gradul de maturitate spirituală.
Cu cât această vârstă spirituală este mai mare, cu atât mai tineri ne
vom simţi în interior – lucru care se va reflecta şi în exterior. Vârsta
cronologică nu putea fi modificată, oricât ne-am dori noi lucrul
acesta, însă putem face ceva ca vârsta noastră biologică sau vârsta
metabolica să fie cât mai mică.
Aspectul
corporal este direct influenţat de procesele metabolice şi endocrine
din organism. Un metabolism bun presupune o asimilare corespunzătoare a
nutrienţilor şi o eliminare rapidă a toxinelor şi substanţelor
reziduuale din organism, un “foc” digestiv bun – şi, implicit, un corp
armonios.
În
acest articol vom vorbi despre 5 plante medicinale cu proprietăţi
anti-ageing care ne pot ajuta foarte mult, mai ales dacă sunt folosite
din timp, în procesul de întinerire şi menţinere.
În
primul rând, este important să ştim că pentru a beneficia de
principiile active din plante, este ideal să le consumăm sub formă de
pulberi, măcinate cu ajutorul unei râşnite electrice şi administrate
sublingual, preferabil pe stomacul gol, sau cu cel puţin 30 minute
înaintea meselor. Plantele se ţin sub limbă timp de 10-15 minute, după
care le înghiţim cu apă. Administrarea sublinguală face ca substanţele
active din plante să pătrundă rapid în tot corpul deoarece la acest
nivel mucoasa este subţire şi bogat vascularizată.
Prima pe lista plantelor întineritoare este... angelica,
ce acţionează ca întineritor general şi ca stimulent al capacităţii
natural de apărare a organismului în fata microbilor. Este eficientă şi
la menopauza în combaterea tulburărilor nervoase dar şi în caz de
menstre neregulate. De la această plantă, folosim în special seminţele
şi rădăcina.
Branca ursului,
sau “ginsengul romanesc”, cum mai este cunoscută, este o altă planta cu
puternice efecte revigorante, întineritoare şi stimulente ale
activităţii glandelor endocrine. Rădăcina şi seminţele de brânca-ursului
revigorează şi reîntineresc rapid organismul, măresc capacitatea de
efort şi tonusul psihic, elimină sterilitatea, impotenţa şi
frigiditatea. Este o plantă benefică şi pentru reprezentanţii vârstei a
treia, deoarece reda tonusul şi pofta de viaţă.
Se ştie că un ficat leneş înseamnă şi un metabolism lent,
şi, de aici, o sumedenie de probleme. Dacă ficatul este leneş, multe
substanţe nutritive vor trece în sânge netransformate, care vor deveni
ulterior toxine pentru corp, de aici rezultând un proces de îmbătrânirea
mult mai rapid. Pentru a ne menţine tineri, este bine să avem grijă şi
de “laboratorul chimic” al organismului nostru, ficatul, iar cea mai
bună planta pentru stimularea şi regenerarea ficatului şi pentru
reglarea activităţii bilei este rostopasca. Atenţie însă, ea
trebuie consumată în doze mai mici decât majoritatea plantelor, întrucât
dozele prea mari pot fi toxice: 0,5 grame de 3 ori pe zi este o doză
optimă.
În
eforturile noastre pentru a ne menţine tineri, adeseori ignorăm aspecte
ce ţin de sănătatea noastră, focalizându-ne mai mult pe cum arată
pielea sau cât de bine definită e musculatura noastră. Tinereţea e
strâns corelata şi cu starea sistemului circular iar cea mai cunoscută
planta ci acţiune terapeutică asupra sistemului circular este gingko biloba.
Frunzele acestui arbore amplifica circulaţia periferică, intensifica
irigarea cu sânge a creierului, îmbunătăţeşte activitatea sistemului
nervos şi poate fi de un real folos în cazul depresiilor, stărilor de
anxietate, teama etc.
Nu
în cele din urmă, trebuie să ne interim şi sistemul imunitar, pentru a
ne apăra de toţi agenţii invadatori. Excelentă pentru întărirea
sistemului imunitar este catina,
cu acţiune vitaminizantă (conţine vitamintele A, C, K, P, D)
remineralizantă, imunostimlatoare, vitalizantă şi anticancerigenă. Fie
ca o administram intern sub formă de pulbere, macerat la rece sau sirop
sau extern, are un efect deosebit de benefic asupra pielii şi
musculaturii.
Nota:
Acest articolul a fost publicat initial pe portalul www.desprespa.ro,
unde puteti gasi mai multe articole scrise de mine pe tema nutritiei (+
retete):
http://www.desprespa.ro/Blog-SPA/Blog-de-nutritie-inteligenta/Tinerete-fara-batranete-prin-puterea-plantelor-medicinale
miercuri, 31 iulie 2013
Pătlagina – O Plantă De Leac Străveche
Fără îndoială, strămoşii noştri daci au fost primii vraci adevăraţi
din istoria medicală a ţării noastre. Aceştia aveau cunoştinţe solide
despre medicina naturistă şi ştiau cum să folosească fiecare plantă
pentru tratarea bolilor. Leacurile lor dăinuie peste timp, şi noi ne
bucurăm să putem continua această tradiţie a vindecării prin ierburi
medicinale.
Pătlagina se mai numeşte şi iarba-mare, limba-boului, mama-ploii, mama-pădurii sau pătlănjel. Alături de urzică, Pătlagina este una din cele mai populare plante medicinale întrebuinţate de civilizaţia dacă. O găsim descrisă în cărţile de medicină ale vremurilor antice ca o plantă de leac cu beneficii majore asupra sănătăţii.

Frunzele plantei sunt bogate în Vitamine A, C şi K, calciu, fier, magneziu şi zinc. Sunt renumite mai ales ceaiurile şi siropurile de pătlagină folosite la tratarea răcelii şi tusei.
• Dureri de dinţi – se fac spălături ale gurii cu tinctură de pătlagină diluată în apă
• Infecţii ale gurii, faringită, laringită – se face gargară cu ceai de pătlagină
• Răni care se vindecă greu, ulcere de gambă şi varicos – se aplică unguent din praf de frunze de pătlagină, ceară de albine, ulei de măsline, sau se bea decocot de frunze de pătlagină
• Tăieturi, muşcături de animale şi înţepături de insecte – se aplică frunze zdrobite
• Dureri reumatismale – se fac băi calde sau cataplasme cu frunze de pătlagină
• Bătături băşici la picioare – se pun frunze de pătlagină în pantofi pentru distanţe lungi, sau se fac băi reci cu pătlagină
• Abcese, herpes, furuncule
• Hemoroizi externi
• Inflamaţii articulare
• Cancer de piele
• Zona zoster – se folosesc cataplasme cu patlagină pentru calmarea durerilor
• Astm şi bronşite
• Tuberculoză – se fierb frunze de pătlagină în lapte dulce şi se aplică pe piept (timp de 6 săptămâni)
• Limbrici şi diaree
• Ulcer gastro-duodenal
• Hiptertensiune arterială
• Ateroscleroză
• Hemoragii
Se prepară un ceai din 1-2 linguriţe de frunze la o cană de apă clocotită (distiliată). Se îndulceşte cu miere (de mană) pentru un efect remineralizant.
Aceste informaţii au scop informativ, ele nu înlocuiesc recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu folosiţi aceste informaţii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament.
Sursa: http://lataifas.ro/medicina_naturista_alternativa/5369/patlagina-o-planta-de-leac-straveche/
Pătlagina se mai numeşte şi iarba-mare, limba-boului, mama-ploii, mama-pădurii sau pătlănjel. Alături de urzică, Pătlagina este una din cele mai populare plante medicinale întrebuinţate de civilizaţia dacă. O găsim descrisă în cărţile de medicină ale vremurilor antice ca o plantă de leac cu beneficii majore asupra sănătăţii.
Frunzele plantei sunt bogate în Vitamine A, C şi K, calciu, fier, magneziu şi zinc. Sunt renumite mai ales ceaiurile şi siropurile de pătlagină folosite la tratarea răcelii şi tusei.
Calităţi terapeutice patlagina
Pătlagina este renumită pentru efectul calamant pe care îl are asupra organismului. În folclor, frunzele acestei plante erau folosite pentru dobândirea liniştii şi a clarităţii mentale. La nivel metafizic, pătlagina readuce echilbrul, sporeşte atenţia, întăreşte psihicul şi cicatrizează răni vechi sufleteşti.Uz extern patlagina
Frunzele de pătlagină strivite (sau opărite) acţionează ca un emolient asupra pielii, vindecând bubele şi umflăturile.• Dureri de dinţi – se fac spălături ale gurii cu tinctură de pătlagină diluată în apă
• Infecţii ale gurii, faringită, laringită – se face gargară cu ceai de pătlagină
• Răni care se vindecă greu, ulcere de gambă şi varicos – se aplică unguent din praf de frunze de pătlagină, ceară de albine, ulei de măsline, sau se bea decocot de frunze de pătlagină
• Tăieturi, muşcături de animale şi înţepături de insecte – se aplică frunze zdrobite
• Dureri reumatismale – se fac băi calde sau cataplasme cu frunze de pătlagină
• Bătături băşici la picioare – se pun frunze de pătlagină în pantofi pentru distanţe lungi, sau se fac băi reci cu pătlagină
• Abcese, herpes, furuncule
• Hemoroizi externi
• Inflamaţii articulare
• Cancer de piele
• Zona zoster – se folosesc cataplasme cu patlagină pentru calmarea durerilor
Uz intern patlagina
• Răguşeală, tuse măgărească• Astm şi bronşite
• Tuberculoză – se fierb frunze de pătlagină în lapte dulce şi se aplică pe piept (timp de 6 săptămâni)
• Limbrici şi diaree
• Ulcer gastro-duodenal
• Hiptertensiune arterială
• Ateroscleroză
• Hemoragii
Se prepară un ceai din 1-2 linguriţe de frunze la o cană de apă clocotită (distiliată). Se îndulceşte cu miere (de mană) pentru un efect remineralizant.
Aceste informaţii au scop informativ, ele nu înlocuiesc recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu folosiţi aceste informaţii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament.
Sursa: http://lataifas.ro/medicina_naturista_alternativa/5369/patlagina-o-planta-de-leac-straveche/
Abonați-vă la:
Postări (Atom)